Liviu Băileşteanu, director politici și strategii la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației Publice (MDLPA), a vorbit despre beneficiile zonelor cu emisii scăzute, care ar putea impune taxe suplimentare pentru şoferi sau restricţii de acces, dacă proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă este adoptat.
„Cel mai câştigat este cetăţeanul şi, chiar dacă sunt implementate măsuri care pot fi considerate restrictive, acestea vor duce la o viaţă mai bună”, a spus el în cadrul unui workshop organizat de Asociaţia 2Celsius, la care au participat şi jurnaliştii Green News.
„Mobilitatea este un element esenţial în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Modul în care circulăm în oraşe zi de zi contribuie din plin la satisfacţia pe care o avem”, a adăugat acesta.
Zonele de emise reduse, menite să combată poluarea aerului şi efectele acesteia asupra sănătăţii, mediului şi schimbărilor climatice, reprezintă o măsură care abordează problema creşterii gradului de mobilitate, care a cauzat şi o creştere a emisiilor, potrivit reprezentanţilor 2Celsius.
Băileşteanu a sugerat că soluţia nu este investiţia în dezvoltarea infrastructurii în beneficiul maşinilor personale.
„În contextul în care numărul de vehicule personale creşte, suprafaţa pe care o putem folosi e aceeaşi. Chiar dacă facem lucrări de artă, rezultatul este mai problematic pentru că încurajează mai multe maşini şi nu rezolvă problema normelor de poluare”, a spus directorul.
Citeşte şi: Dacă bucureştenii nu conştientizează pericolul, măsurile de restricţionare a traficului 'nu vor funcţiona'
Acesta a adăugat că românii pierd bani prin utilizarea maşinilor, dar şi timp – mai exact, pierdem 274 de ore pe an în maşină, iar mai bine de jumătate din acest timp pierdut este cauzat de congestia din trafic.
Totodată, România se află pe locul întâi în ceea ce priveşte decesele cauzate de accidente rutiere în Uniunea Europeană, încă un argument oferit de Băileşteanu pentru a descuraja folosirea vehiculelor.
„În doi ani de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, aglomerările urbane au obligaţia de a institui zone cu emisii scăzute în principalele oraşe din România”, a spus Băileşteanu pentru Green News.
Lăcrămioara Chioaru, şef serviciu la Serviciul Calitate Aer din cadrul Direcţiei Generale Evaluare Impact, Controlul Poluării şi Schimbări Climatice din cadrul Ministerului Mediului a confirmat pentru Green News că este vorba despre 13 oraşe din România, în conformitate cu anexa 2 a Legii 104 privind calitatea aerului.
Citeşte şi: Oraşele unde şoferii ar putea avea restricţii de acces sau taxe suplimentare din 2025
Pe lângă măsuri care susţin utilizarea mijloacelor de transport mai verzi, proiectul încurajează „reutilizarea terenurilor urbane existente pentru a încuraja locuirea în apropierea locurilor de muncă, a şcolilor, a serviciilor şi a altor destinaţii, cu scopul reducerii timpilor de deplasare şi a emisiilor”.
În acest sens, articolul 14 al iniţiativei legislative prevede şi „îmbunătăţirea accesului la bunuri, servicii şi transport public, printr-o reţea densă de rute pietonale şi rute pentru biciclete, care să creeze conexiuni scurte, variate şi directe”.
Acest tip de măsuri vine în contextul în care alte ţări încearcă să implementeze deja conceptul de „oraş de 15 minute”, însă acest lucru a dat naştere multor conspiraţii. Băileşteanu s-a arătat şocat de aceste teorii şi i-a asigurat pe românii că ideea acestui tip de organizare are doar beneficii pentru vieţile noastre.
„Să nu fim obligaţi să călătorim departe către zonele de interes. Asta nu este o restricţie pentru cetăţean, ci un beneficiu, să nu fim nevoiţi să luăm maşina ca să cumpărăm pâine sau să ducem copiii la şcoală”, a spus el.
Citeşte şi: Neneciu: „Nu avem date despre poluarea aerului, nu avem probleme”
Foto: javi_indy/Freepik