Zonele cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) sunt zone delimitate de autoritatea publică locală, unde aceasta stabileşte restricţii pentru accesul autovehiculelor, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea aerului.
Proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, care a fost adoptat de Senat, ar putea institui astfel de zone în marile oraşe din România până în 2025, dacă este publicat în Monitorul Oficial anul acesta.
Şi asta pentru că iniţiativa legislativă prevede că aglomerările urbane din anexa 2 a Legii nr. 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător trebuie să stabilească astfel de zone în maximum doi ani de la intrarea în vigoare a legii.
Aglomerările urbane vizate sunt municipiile Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara.
Pentru orice alte zone şi aglomerări din Legea 104, autorităţile locale au obligaţia de a aproba ZNSE în maximum doi ani de la încadrarea lor în regimul I de gestionare a calităţii aerului înconjurător, care prevede atingerea sau depăşirea unor valori-limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren.
Zonele vizate în acest caz sunt judeţele Alba, Arad, Argeş (cu excepţia aglomerării Piteşti), Bacău (cu excepţia aglomerării Bacău), Bihor, Bistriţa-Năsăud (cu excepţia aglomerării Bistiţa-Năsăud), Botoşani, Braşov (cu excepţia aglomerării Braşov), Brăila (cu excepţia aglomerării Brăila), Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj (cu excepţia aglomerării Cluj-Napoca), Constanţa (cu excepţia aglomerării Constanţa).
În cazul depăşirilor limitelor de poluanţi, ZNSE mai pot fi instituite şi în Covasna, Dâmboviţa, Dolj (cu excepţia aglomerării Craiova), Galaţi (cu excepţia aglomerării Galaţi), Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi (cu excepţia aglomerării Iaşi), Ilfov, Maramureş (cu excepţia aglomerării Baia Mare), Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova (cu excepţia aglomerării Ploieşti), Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş (cu excepţia aglomerării Timişoara), Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.
Citeşte şi: Dacă bucureştenii nu conştientizează pericolul, măsurile de restricţionare a traficului 'nu vor funcţiona'
Totodată, proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă prevede că şi alte autorităţi locale decât consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot stabili ZNSE, însă nu precizează vreo condiţie.
ZNSE vor fi marcate cu indicatoare de către autorităţile locale, care stabilesc regulile şi tarifele de acces ale vehiculelor în interiorul acestor zone. Acestea pot fi de două feluri: ZNSE care stabilesc tarife de acces şi ZNSE care nu stabilesc tarife, ci doar reguli de acces, în acest caz fiind necesară respectarea standardelor de emisii ale zonelor.
În cazul ZNSE care stabilesc tarife de acces, sumele obţinute de la cetăţeni îi revin bugetului local, iar autorităţile locale au obligaţia anuală de a aloca anual cel puţin 75% din aceste venituri pentru proiecte de protecţie a mediului.
Citeşte şi: Neneciu: „Nu avem date despre poluarea aerului, nu avem probleme”
Foto: Freepik