Partea de sud a gheţarului Schneeferner din Alpii Bavarezi s-a topit într-un ritm accelerat în aceasta vară deosebit de caldă şi şi-a pierdut definitiv statutul de gheţar, a anunţat luni Academia bavareză de Ştiinţe, relatează AFP.
De la zece la doi metri grosime în patru ani
Grosimea gheţii nu mai este nici de peste doi metri în multe locuri şi mai mică de şase metri în locurile cele mai adânci, conform măsurătorilor radar de pătrundere în sol efectuate în septembrie. În 2018, grosimea era de zece metri, aminteşte academia într-un comunicat.
"Deducem că restul gheţii se va topi complet în decurs de un an sau doi", se arată în comunicat. "În acelaşi timp, suprafaţa gheţarului s-a micşorat la mai puţin de un hectar, aproximativ jumătate din ceea ce era în 2018", notează sursa citată.
Citește și: 750 de milioane de euro au plătit cinci mari companii petroliere pentru a beneficia de o imagine verde
Prin urmare, rămân oficial patru situri care încă îndeplinesc criteriile pentru gheţari din Bavaria: partea de nord a Schneeferner, Höllentalferner, pe faimosul masiv Zugspitze (2.962 m altitudine) şi gheţarii Watzmann (2.713 m) şi Blaueis (2.607 m), pe masivul Berchtesgarden.
Toți ghețarii bavarezi, posibil dispăruți în zece ani
Un raport publicat în urmă cu doi ani de guvernul regional a avertizat cu privire la o topire mai rapidă decât se aştepta a gheţarilor, dintre care ultimul ar putea dispărea complet într-un deceniu, în timp ce estimările anterioare au stabilit data limită ca fiind anul 2050.
Citește și: Reciclarea în UE, creștere de 50% în 16 ani. România, pe ultimul loc
"Schimbările climatice lovesc puternic gheţarii bavarezi", a declarat la acea vreme ministrul local al Mediului, Thorsten Glauber.
Topirea gheţarilor din Alpi şi din alte părţi ale lumii, atribuită încălzirii globale, a fost atent monitorizată de la începutul anilor 2000.
În urmă cu doi ani, un studiu publicat în revista Nature menţiona că topirea rapidă a gheţarilor în ultimii 20 de ani a contribuit cu peste 20% din creşterea nivelului mării.
Sursa foto: Wikimedia Commons/ Grzegorz Jereczek