Marile companii petroliere, considerate și cei mai mari poluatori, au plătit sute de milioane de dolari pentru a-și face o imagine verde. În contradictoriu cu asiprațiile ecologice, companiile petroliere au anunțat că vor crește producția de petrol și gaze naturale până în 2026.
O analiză a InluenceMap, o organizație independentă din domeniul energiei și climei din Marea Britanie, arată că mesajele ecologice ale celor mai mari companii petroliere și gaze naturale: BP, Chevron, ExxonMobil, Shell și TotalEnergies – sunt incompatibile cu politicile lor de a reduce emisiile de carbon.
750 de milioane de euro pentru o imagine verde
Oamenii de știință din întreaga lume avertizează că lumea trebuie să reducă utilizarea combustibilor fosili pentru a preveni consecințele catastrofale ale crizei climatice. Dar marile companii din industria petrolieră și a gazelor naturale par că ignoră avertismentele. Cu toate acestea alocă sute de milioane de dolari pentru a crea aparențele implementării politicilor verzi în concordanță cu Acordul de la Paris referitor la schimbările climatice.
Analiza realizată de InfluenceMap arată că cele mai mari cinci companii petroliere și gaze naturale: BP, Chevron, ExxonMobil, Shell și TotalEnergies apar în 3.421 de articole publicitare în anul 2021. 60% dintre aceste articole conțineau cel puțin o declarație referitoare la politicile verzi. În timp ce 23% promovau petrolul și gazele.
Citește și: Seceta din Europa, cea mai gravă din ultimii 500 de ani, potrivit Comisiei Europene
„Declarațiile care evidențiază sprijinul sau implicarea companiilor în eforturile de tranziție a mixului energetic au fost de departe cel mai popular tip de mesaj ecologic”, se menționează în analiza InfluenceMap.
Niciuna dintre companiile evaluate nu a dezvăluit strategiile de comunicare publică despre schimbările climatice și nici resursele dedicate activităților conexe. Folosind estimări ale costurilor bazate pe numărul de personal de comunicare și media pe care îl angajează companiile, analiza InfluenceMap sugerează că companiile cheltuiesc aproximativ 750 de milioane de dolari în fiecare an, cumulat, pentru activități de comunicare legate de climă.
Dezinformarea climatică, arma companiilor petroliere
Estimările arată că cele cinci companii au alocat doar 12% din cheltuielile de capital pentru 2022 (CAPEX) pentru activități dedicate reducerii emisiilor de carbon. Totodată, producțiile de petrol estimate nu sunt în concordață reducerea emisiilor de carbon ale Agenției Internaționale pentru Energie până în 2050. În plus, mai multe companii au în plan să crească producția de petrol și gaze naturale de-a lungul următorilor cinci ani.
În același timp, InfluenceMap a constatat că niciuna dintre companii nu și-a aliniat politica climatică la obiectivele Acordului de la Paris, dar au păstrat rețeaua globală de asociații industriale care se opun politicilor schimbărilor de mediu. De exemplu, BP, Chevron, ExxonMobil și Shell sunt membri ai grupului American Petroleum Institute (API), pe care oamenii de știință l-au criticat pentru că se opune reglementărilor care vizează combaterea schimbărilor climatice.
Citește și: Monitorizarea pădurilor, obiectiv strategic pentru Comisia Europeană. Cum arată noul cadru
Rezultatele analizei ridică întrebări serioase și persistente pentru autoritățile de reglementare și pentru acționarii companiilor. Dar și pentru agențiile de PR și publicitate, mass-media și platformele de social media care lucrează cu companiile petroliere.
Gwendoline Delbos-Corfield, membră în Parlamentul European în grupul Verzilor, a declarat că „este momentul să acţionăm asupra dezinformarii climatice. Raportul InfluenceMap pune în lumină cantitatea uluitoare de dezinformare care este răspândită de unii dintre cei mai mari poluatori ai lumii.
Acest raport arată cât de mult sunt dispuse companiile de petrol și gaze să plătească pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a-și proteja propriile interese. Dar protejarea mediului de acțiunile lor dăunătoare este în interesul tuturor.
Avem nevoie urgentă de schimbare, mai multă transparență, semnalare și verificare a faptelor și consecințe reale pentru recidivitorii”.
Sursa foto: Wikimedia Commons