Schimbările climatice reprezintă o „ameninţare majoră suplimentară” pentru animalele care sunt pe cale de dispariţie, au spus activiştii de mediu WWF pentru Green News.
În România trăiesc 732 de specii și subspecii de vertebrate și câteva mii de specii de nevertebrate. Vertebratele includ patru specii de ciclostomi, 184 specii şi subspecii de pești, 20 de specii şi subspecii de amfibieni, 31 de specii şi subspecii de reptile, 382 de specii şi subspecii de păsări și 110 de specii şi subspecii de mamifere.
Conform listei roşii a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) din martie 2020, România are 140 de specii amenințate. Printre ele se numără zece specii de mamifere, două specii de reptile, 22 de specii de pești, 25 de specii de moluște şi 42 de specii de nevertebrate.
Mai poţi citi şi: Cum putem repopula satele din România. Cercetător: Trebuie să repatriem diaspora
Iată şapte dintre speciile de animale la risc de extincţie pentru care criza climatică ar putea însemna un sfârşit accelerat, conform unei liste transmise exclusiv pentru Green News de experţii WWF.
1. Fluturele auriu - Euphydryas aurinia
Pe teritoriul României, fluturele auriu se găsește în pajişti umede care adăpostesc cea mai importantă plantă ce reprezintă sursa principală de hrană: mormântul diavolului (Succisa pratensis). Deși această specie de fluture are populații foarte dinamice, este în scădere din cauza izolării și fragmentării habitatelor sale naturale, a schimbărilor climatice şi a poluării chimice prin utilizarea excesivă a erbicidelor, pesticidelor şi îngrășămintelor chimice.
2. Raţa sunătoare - Bucephala clangula
În România, specia de pasăre îşi face cuib izolat în doar două locaţii cunoscute în Delta Dunării. În perioada rece, poate fi văzută în toate regiunile țării. Cuibărește în zone acvatice, lacuri sau râuri, înconjurate de habitate forestiere. Populația cuibăritoare din România este estimată la două-zece perechi. Este amenințată de degradarea și dispariția zonelor umede, parțial cauzate de schimbările climatice, dar şi de poluarea habitatelor, în special de exploatările industriale. În zonele de cuibărit, o amenințare serioasă este reprezentată de managementul forestier, din cauza eliminării arborilor maturi și bătrâni cu scorburi, folosiţi pentru amplasarea cuiburilor.
3. Ferestrașul mic - Mergellus albellus
Specia de pasăre îşi face cuibul izolat în Delta Dunării. Pentru cuibărit, preferă habitatele acvatice cu apă dulce, cum sunt lacurile, râurile cu curgere lină, precum și brațele moarte, uneori cu arbori submerși și habitate forestiere în proximitate. Populația cuibăritoare din România este estimată la 10-15 perechi. Principalele amenințări asupra speciei sunt eliminarea arborilor maturi şi bătrâni din pădurile ripariere, regularizarea cursurilor râurilor și poluarea cu produse petroliere a apelor costiere. Schimbările climatice pot afecta drastic zona de distribuție a speciei.
4. Morunul - Huso huso
Acest peşte este cea mai mare specie de sturioni din lume, existând de pe vremea Jurasicului. Trăieşte în zona pelagică a Mării Negre și se reproduce în Dunăre, iar dintre toți peștii din această zonă, este cel mai important din punct de vedere științific și economic. Datorită ciclului lung de viață și maturizării întârziate, sturionii sunt deosebit de vulnerabili la exploatare, fragmentarea habitatului și poluare. Scăderea nivelului Dunării din cauza schimbărilor climatice, în special în perioada de reproducere, poate periclita și mai mult specia.
Mai poţi citi şi: Anunţul făcut de primăria lui Clotilde Armand despre terenul pentru care a fost amendată de Garda de Mediu
5. Asprete - Romanichthys valsanicola
Potrivit WWF, peştele este cunoscut ca fiind fosilă vie și cel mai rar pește din Europa, dar şi simbolul național al României. Însă acesta este pe cale de dispariție în ultimul său refugiu, râul Vâlsan din Munții Făgăraș. Principalele amenințări la adresa speciei sunt construirea de baraje hidroelectrice, minele de plumb, creșterea temperaturii apei și dipariția unor larve de insecte cu care se hrănesc.
6. Zimbrul - Bison bonasus
Zimbrii încă sunt periclitați, iar populațiile din sălbăticie au nevoie urgentă de conservare. Numărul zimbrilor din România este de aproximativ 300 de exemplare. Este o specie-cheie pentru fenomenul de „resălbăticire”, creând habitate pentru alte specii. Schimbările climatice pot produce schimbări masive în habitatele speciei, ceea ce înseamnă și o provocare mai mare în ceea ce privește conservarea speciei și refacerea populației.
7. Nurca europeană - Mustela lutreola
A trăit până recent inclusiv în Maramureș. În prezent, se estimează că în România mai traiesc maximum 1.000 de nurci europene, exclusiv în Delta Dunării – ultima arie de supraviețuire pentru nurca europeană, în afara Rusiei, din Europa. Vânătoarea, braconajul și competiția cu nurca americană, precum și factorii naturali abiotici climatici și cei hidrologici țin populația de nurcă europeană la un nivel scăzut.
Foto: vladimircech/Freepik