Calitatea solului este afectată de sarea folosită în timpul deszăpezirii, iar plantele pot acumula niveluri ridicate de toxicitate din această cauză.
Cu toate acestea, autorităţile române şi europene nu par să deţină informaţiile necesare pentru a preveni daunele suferite de plante atunci când vegetaţia este expusă apei încărcate cu sare.
Potrivit Stației de Experimente Agricole din New Jersey, SUA, vegetaţia de pe marginea drumurilor se deteriorează atunci când vehiculele stropesc apă sărată pe ea.
Sarea dăunează vegetației prin faptul că rădăcinile absorb apa cu dificultate mai mare, iar drenajul şi aerarea solului se reduc. Plantele expuse în mod repetat la sare pe perioade lungi de timp pot acumula ioni de clorură la niveluri toxice, ducând la efecte precum arderea frunzelor şi moartea crenguţelor. Mai mult, clorura şi calciul pot mobiliza metale grele în solurile afectate, conform sursei citate.
Cu toate acestea, în urma unor solicitări transmise de Green News cu privire la efectele deszăpezirii cu sare asupra solului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Agenţia Europeană de Mediu şi organizaţia de mediu Greenpeace România au spus că nu deţin informaţii referitoare la acest subiect.
Ce au spus primăriile din Bucureşti după ce au fost întrebate despre cantitatea de sare folosită
Nici cantităţile de sare folosite în cadrul deszăpezirii nu sunt date uşor de obţinut de la autorităţile române. Întrebaţi fiind care a fost cantitatea de sare folosită în urma ninsorii de la sfârşitul lunii ianuarie, reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) i-au redirecţionat pe jurnaliştii Green News către autorităţile locale ale sectoarelor 1-6 din Capitală.
Totodată, fără să specifice ce tip de antiderapant a fost folosit, reprezentanţii PMB au spus că substanţele folosite împotriva poleiului şi a gheţii trebuie să respecte legile în vigoare şi să sprijine protejarea mediului înconjurător.
Conform Alin. 3 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Serviciului Public de Salubrizare în Muncipiul Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr. 345/2020, la art. 96, „acțiunea de combatere a poleiului constă în împrăștierea materialelor degivrante/antiderapante, cum ar fi clorura de calciu soluție sau clorura de sodiu ce conține inhibitori de coroziune, în vederea combaterii poleiului pe arterele de circulație.”
Primăria Sectorului 3 nu a răspuns solicitărilor Green News cu privire la cantităţile de sare folosite, în timp ce primăria Sectorului 6 a transmis că informaţiile pot fi obţinute de la operatorul privat S.C. Urban SA, iar Primăria Sectorului 1 a declarat că nu a primit documentele aferente zilelor de deszăpezire până la data răspunsului (1 februarie 2023) - însă nu a revenit ulterior cu detalii, nici măcar o lună mai târziu.
Reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 au transmis către Green News că între 27 şi 28 ianuarie s-au folosit 258 de tone de clorură de sodiu, între 28 şi 29 ianuarie – 156 de tone, iar între 29 şi 30 ianuarie – şase tone.
Serviciul public Salubrizare Sector 5 a transmis către Green News, într-un răspuns semnat de Directorul General Andrei Fecioru: „Până la data de 30 ianuarie 2023, a fost consumat un total de 500 de tone de sare, fiind utilizată în perioada 29-30 ianuarie”,
Autorităţile din Ilfov şi Iaşi au comunicat câtă sare au folosit, însă cele din Cluj şi Timişoara nu
Şi Consiliul Judeţean Ilfov, care are în administrare 411,713 km de drumuri judeţene, a transmis datele solicitate către această publicaţie.
„Pentru acţiunile din luna ianuarie 2023 s-au folosit următoarele cantităţi de sare: în 27 ianuarie - 635,34 tone; în 28 ianuarie – 924,52 tone; în 29 ianuarie – 391,15 tone; iar în 30 ianuarie - 259,17 tone”, potrivit unui răspuns semnat de preşedintele CJI Hubert Thuma.
„Cantitatea de sare estimată pentru iarna 2022-2023 este de 14.822,630 tone”, a adăugat Thuma.
Mai poţi citi şi: Top 3 specii de plante din România care sunt ameninţate de criza climatică. FOTO
Dincolo de regiunea Bucureşti-Ilfov, autorităţile de la Cluj şi Timişoara nu au furnizat niciun răspuns, însă cabinetul primarului Muncipiului Iaşi a confirmat că echipele de deszăpezire au lucrat atât în după-amiaza zilei de 29 ianuarie, cât şi toată noaptea 29-30 ianuarie.
„SC Citadin SA, companie care asigură și coordonarea Comandamentului de Iarnă al Municipiului Iași, a intervenit cu 18 sărărițe cu lamă, 11 autocamioane, șase tractoare, un buldoexcavator și un încărcător frontal”, a transmis cabinetul primarului.
„SC Citadin SA a utilizat 499 de tone de clorură de sodiu și 14 tone de clorură de calciu și mai are în stocuri 3.490 de tone de clorură de sodiu și 56 de tone de clorură de calciu”, au adăugat reprezentanţii autorităţilor locale de la Iaşi.
Potrivit programului Extension al Universităţii Illinois din SUA, care militează pentru sustenabilitate şi protejarea mediului, sarea gemă (clorura de sodiu) este cel mai frecvent utilizat agent de dezgheţare, în ciuda faptului că este foarte coroziv şi mobil odată ce se află în mediul înconjurător, fapt ce afectează plantele în mai multe moduri.
Cum putem limita efectele negative ale sării de deszăpezire asupra mediului
Pentru a limita impactul său asupra plantelor, este recomandată utilizarea clorurii de sodiu în moderaţie, întrucât folosirea unei cantităţi mici, doar pe peticele de gheaţă, este eficientă.
Totodată, a fost dovedit faptul că preaplicarea unui lichid de dezgheţare conduce la scăderi dramatice ale utilizării sării pe drumuri.
Există şi alternative la sarea gemă tradiţională, care sunt mai greu de găsit, însă au un impact „mult mai mic” asupra plantelor şi solului, conform sursei citate. Deşi clorura de calciu este preferabilă clorurii de sodiu, şi ea poate deteriora plantele atunci când este prezentă la niveluri ridicate.
Aşadar, acetatul de calciu şi magneziu este cea mai bună alternativă, întrucât este biodegradabil şi nu dăunează plantelor şi solului.
Mai poţi citi şi: Cum putem repopula satele din România. Cercetător: Trebuie să repatriem diaspora
Foto: fxquadro/Freepik