Earth Overshoot Day (n.r. EOD - Ziua Suprasolicitării Pământului) pică anul acesta pe 22 august. Resursele pe care planeta le poate genera într-un an ne-au ajuns în 2020 cu aproape o lună mai mult decât în 2019, conform datelor Global Footprint Network (GFN). Cu toate acestea, atrage atenția WWF România, continuăm să consumăm din resursele naturale care se cuvin generațiilor viitoare și să risipim enorm. În România, de exemplu, am terminat resursele pe 11 iulie 2020, mai rapid decât media globală. Dacă anul trecut GFN anunța că am consumat, în medie la nivel global echivalentul a 1,75 planete, în 2020, vedem o reducere a amprentei ecologice a umanității cu 9,3%. Consumul este, temporar, la nivelul anului 2005-2006, adică folosim în prezent natura de 1,6 ori mai rapid decât ecosistemele planetei noastre se pot regenera, echivalentul a 1,6 planete. Datele au fost influențate de oprirea temporară a activităților economice din cauza pandemiei COVID-19, dar pauza oferită naturii este prea scurtă ca să conteze cu adevărat. În lipsa unor măsuri și alternative pentru oameni, acest avânt va fi anulat în scurt timp.
„Ce ne arată însă această perioadă este că dacă ne unim forțele, impactul nostru, ca oameni de rând, contează. Când am mers mai puțin cu mașina, când am gătit cu familia și am risipit mai puține alimente, toate gesturile mici au contat”, declară Orieta Hulea, director WWF-România. „Trebuie să demonstrăm că am învățat ceva din perioada asta. Reluându-ne activitatea exact așa cum o făceam înainte, ne întoarcem la un status care nu ne ajută pe termen lung. Avem nevoie de o nouă abordare a activității umane - la nivel individual, dar putem solicita și guvernelor să ia măsuri ca să nu mai trecem prin astfel de situații”.
Biodiversitatea este cel mai important capital de care dispunem
Sănătatea, siguranța, bunăstarea noastră, precum și succesul economic depind de natură. De aceea e important să protejăm sursele de apă dulce, de care depind agricultura, dar și multe alte bunuri cu care ne-am obișnuit, de la bere, la blugi. Avem nevoie să îngrijim corect pădurile și să le recunoaștem ca atare și pe cele recent formate de-a lungul râurilor și drumurilor. România are 500.000 de hectare de păduri pe care oamenii sunt încurajați să le taie, legal. Nu în ultimul rând, trebuie să protejăm speciile sălbatice din vârful lanțului trofic și nu numai, specii umbrelă ca ursul brun, zimbrul care mențin echilibrul acestor ecosisteme, mențin echilibrul între diferite specii – inclusiv microorganisme dăunătoare.
Unde trebuie să acționăm?
Amprenta de carbon reprezintă 57% din cererea omenirii asupra naturii, fiind principalul motiv pentru care ne risipim viitorul. Altfel spus, reducerea cu 50% a componentei de carbon a amprentei ecologice a umanității aproape că ar echilibra balanța contului nostru de resurse naturale – am consuma resursele a 1,1 planete. Este nevoie să prioritizăm obiectivul emisii nete zero, grăbind tranziția către o economie care nu se mai bazează pe carbon. Avem nevoie rapid de măsuri clare, de o relansare economică ecologică, dacă dorim să respectăm angajamentul asumat prin Acordul de la Paris din 2015 - amprenta de carbon să fie din nou zero înainte de 2050, limitând creșterea temperaturii globale la mai puțin de 2°C (sau chiar1,5 °C).
„Alegerile greșite din trecut – desecări, defrișări, vânătoarea excesivă, poluarea cu plastic – nu trebuie să ne dicteze acțiunile în prezent și, în nici un caz, să ne decidă viitorul. Capacitatea Pământului este finită, dar posibilitățile umane nu sunt. Avem tehnologia, studiile și experții care să aplice metode mai bune. Iar, la nivel personal avem acces rapid la soluții pe care le putem pune în practică chiar acum, în viața noastră”, a declarat Hanny Bratu, Public Engagement Coordinator la WWF-România.