Gavrilescu, care a fost Ministru al Mediului între decembrie 2014 şi noiembrie 2015, iar mai apoi între martie 2017 şi august 2019, a spus că GNM a cerut, printr-un proiect de ordin al actualului Ministru al Mediului, deschiderea Portului Brăila ca nou punct de trecere a frontierei „dedicat accesului deşeurilor în România”.
„Din câte știu, avem prevederi legale și restricții europene clare privind INTERZICEREA importului și exportului de deșeuri propriu-zise. Deci, ca să înțelegem, nu poate fi vorba decât despre reciclabilele admise, gunoaielor ‘importate’ drept ‘reciclabile’ și second-hand-uri trebuind nu să li se mai deschidă vreun punct de frontieră, ci să li se închidă toate”, a spus ea.
Mai poţi citi şi: Anunţul făcut de primăria lui Clotilde Armand despre terenul pentru care a fost amendată de Garda de Mediu
Gavrilescu a subliniat că a susţinut măsuri concrete în timpul mandatului său de Ministru al Mediului, precum controale drastice ale documentelor la punctele de frontieră, prin care au fost verificate cantitatea, destinaţia, traseul şi dovada depozitării legale ale deşeurilor – şi amenzi dure pentru nerespectarea procedurii.
„Așa ar fi fost logic și eficient, dacă vrem, într-adevăr, să ne apărăm mediul și economia naționale! În loc de asta, însă, ce vedem? Că îi mai deschidem infracționalității o poartă greu de supravegheat! Și mai cheltuim și resurse materiale și umane (de unde??) pentru asta”, a spus aceasta, avertizând că România riscă să se „transforme în groapa de gunoi a Europei”.
Ce spune Garda de Mediu în legătură cu acuzaţiile fostului Ministru al Mediului
Însă, într-un document semnat de Comisarul General Aurelian Păduraru şi Directorul General Octavian Popescu, GNM a transmis către Green News că începând cu decembrie 2021 s-au concretizat mai multe măsuri de contracarare a traficului ilegal de deşeuri, prin modificarea HG nr. 788/2007, pentru a implementa măsuri stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Mai poţi citi şi: Parlamentul European vrea legi mai stricte privind transportul de deşeuri şi criminalitatea legată de ele
Printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial în iunie 2022, a fost creat Registrul ROAFM pentru înregistrarea deşeurilor introduse în România, fapt ce permite autorităţilor de mediu să urmărească mai bine circulaţia deşeurilor.
Acest lucru se realizează „în primul rând, prin limitarea numărului de puncte de trecere a frontierei pe unde se permite intrarea deşeurilor către instalaţiile de valorificare, de la 101 de puncte vamale la 21”, a arătat documentul.
„În condiţiile în care existau 101 puncte de trecere a frontierei la nivelul țării, raportate la o medie de 10 comisari pentru un județ (situație valabilă inclusiv pentru cele de graniță), era fizic imposibil să poată exista un control eficient asupra acestui tranzit, 24/24, 7/7, 365 zile pe an, fapt cunoscut de toți factorii de conducere ai ministerului de resort, inclusiv de fostele conduceri”, au transmis reprezentanţii GNM.
„Odată cu înfiinţarea acestor 21 de puncte de trecere a frontierei, prezența comisarilor Gărzii Naționale de Mediu a devenit mult mai activă, iar rezultatele nu au întârziat să apară, astfel că sute de transporturi ilegale de deşeuri au fost oprite la graniță şi întoarse de unde au plecat”, au adăugat aceştia.
Reprezentanţii GNM au mai spus că în ultimul an, în special în ultimele şase luni de funcţionare a sistemului, au apărut „anumite sincope şi disfuncţionalităţi” care au necesitat măsuri urgente, din cauza unor fluxuri dinspre Serbia, Ucraina şi Republica Moldova şi a aglomerării „anumitor porturi la Dunăre şi Marea Neagră”.
„Modificările propuse în 2021-2022, respectiv limitarea numărului de puncte de trecere specifice de la 101 la 21, s-au suprapus peste informațiile inițiate despre fluxurile principale de import/export/transfer deşeuri, dar care s-au modificat ulterior, unele fiind prea aglomerate, altele nemaifiind practic folosite”, au explicat autorităţile de mediu.
Foto: frimufilms/Freepik