În acest sens, Ministerul Energiei va primi doar 2,96 miliarde de lei – însă nu a răspuns solicitării Green News de a comenta cu privire la măsura în care suma acoperă nevoile României.
Prin comparaţie, bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a avut o creştere de 16,6%, ajungând la 23,3 miliarde de lei.
Ministerul Transporturilor se plânge de suma primită prin Bugetul pe 2023
Suma este insuficientă pentru nevoile instituţiei, potrivit reprezentanţilor acesteia, şi este mult mai mică decât cea alocată altor instituţii publice.
„Nevoia de finanțare a Ministerului Transporturilor şi lnfrastructurii este mai mare decât cea aprobată prin legea bugetului de stat”, a spus Laurenţiu Voicu, director la Ministerul Transporturilor, pentru Green News.
Şi asta, cu atât mai mult cu cât suma alocată strict obiectivelor de investiţii în infrastructura de transport este de 16,2 miliarde de lei din totalul distribuit Ministerului, potrivit acestuia.
„Însă, în procesul de bugetare se ține cont şi de constrângerile bugetare la nivel național. În funcţie de execuția bugetară la şase luni, bugetul ministerului poate fi suplimentat cu ocazia rectificării bugetare”, a adăugat Voicu.
El nu a răspuns însă solicitării Green News de a specifica ce îmbunătăţiri ar trebui aduse transportului şi infrastructurii în contextul tranziţiei verzi şi cât ar costa acestea.
Mai poţi citi şi: Fostul Ministru al Mediului Graţiela Gavrilescu avertizează că România riscă să devină groapa de gunoi a Europei”
În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii au un buget de aproximativ 60 de miliarde de lei fiecare, iar Ministerul Agriculturii a înregistrat o creştere de 7% şi are una dintre cele mai mari sume alocate în rândul instituţiilor publice: 25,2 miliarde de lei. Însă, Ministerul Agriculturii nu a comentat pentru Green News dacă suma este suficientă sau dacă va fi investită în măsuri de sustenabilitate, precum reducerea risipei alimentare.
Ce spune Ministerul Mediului despre Bugetul pe 2023
În acelaşi timp, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are un buget de 3,76 miliarde de lei pentru 2023, înregistrând o creştere de 76,6%.
„Bugetul pentru anul 2023 asigură derularea în bune condiții a activității Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor”, potrivit asigurărilor unui reprezentant al instituţiei, transmise către Green News.
La propunerea MMAP, Executivul a aprobat miercuri, 15 februarie, în şedinţă de Guvern, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2023 al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).
În timp ce bugetul de venituri al ANAR a crescut cu 23,94% la 1,9 miliarde de lei, bugetul de cheltuieli a crescut cu 51,74% la 4,5 miliarde de lei, iar cel al creditelor bugetare cu 32,63% la 2,1 miliarde de lei, potrivit unui comunicat MMAP.
„Majorarea bugetului de venituri al ANAR în acest an cu peste 23% față de anul trecut este extrem de importantă, atât pentru derularea investițiilor în managementul apei prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și pentru realizarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor. Aceste lucrări sunt esențiale pentru asigurarea modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, dar și pentru implementarea corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile. Totodată, adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului la inundații sunt prioritățile noastre permanente”, a spus Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna.
Mai poţi citi şi: Cum putem repopula satele din România. Cercetător: Trebuie să repatriem diaspora
Planurile pe care le are Administraţia Naţională „Apele Române” în 2023
ANAR va achiziţiona servicii de proiectare pentru adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente, pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații.
Bugetul ANAR prevede și implementarea a 3.000 de kilometri de trasee cicloturistice amplasate pe digurile de apărare la inundații.
Printre lucrările de protecție împotriva inundațiilor care vor fi realizate în acest an se numără: amenajarea râului Gilort în zona localității Novac, județul Dolj; reabilitarea conductei de aducțiune/prizei de apă Câmpul lui Neag-Baraj Valea de Pești, județul Hunedoara; amenajarea râului Trotuș și afluenți pe tronsonul Ghimeș – Urechești, județul Bacău; punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la nodul hidrotehnic Stânca Costești; punerea în siguranță a acumulării Pârcovaci pe râul Bahlui, judeţul Iași.
Lucrările de protecție a mediului estimate a fi finalizate în acest an au în vedere montarea de echipamente pentru îndepărtarea plutitorilor pe cursurile de apă din B.H. Crișuri, precum și realizarea unor secțiuni de intervenție la plutitori pe cursurile de apă administrate de A.B.A. SOMEȘ – TISA.
Foto: wirestock/Freepik