În 2010, autoritățile din Milano planificau construirea celui de-al doilea incinerator major al orașului pentru a transforma deșeurile în energie și a rezolva problema gunoiului urban. Schimbarea primarului a dus însă orașul într-o direcție diferită, cu autoritățile alegând să asculte activiștii și să opteze pentru un serviciu de colectare a deșeurilor organice.
La 14 ani de la această decizie, Milano recuperează acum 87% din deșeurile alimentare datorită unui sistem de colectare selectivă care acoperă toți cei 1,4 milioane de locuitori ai orașului. „Se poate face, chiar și în orașele mari”, spune Enzo Favoino, coordonator științific la organizația non-profit Zero Waste Europe (ZWE), conform Reuters.
„Deșeurile sunt ca apa, curg întotdeauna cel mai ușor”, continuă Favoino, care a fost implicat în introducerea schemei de la Milano, „deci am făcut colecțiile separate ușor de utilizat”.
Milano a implementat un sistem de colectare de deșeuri de la ușă la ușă, care acoperă cinci fluxuri: hârtie și carton, sticlă, ambalaje ușoare, inclusiv materiale plastice și deșeuri reziduale, și două colectări de deșeuri de bucătărie pe săptămână.
Este crucial să se evite trimiterea deșeurilor organice la groapa de gunoi, deoarece descompunerea acestora produce metan, un gaz cu efect de seră care contribuie semnificativ la încălzirea globală pe termen scurt, având un impact mai puternic decât CO2. Acest sistem de colectare selectivă este esențial pentru a reduce emisiile și a promova un mediu mai sănătos.
Depozitele de deșeuri, responsabil pentru 11% din emisiile globale de metan
Conform Băncii Mondiale, deșeurile din depozitele de deșeuri sunt responsabile pentru aproximativ 11% din emisiile globale de metan. În orașele europene, deșeurile reprezintă a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră, după clădiri și transport, chiar dacă aproape 50% din deșeurile municipale sunt colectate și reciclate separat. Aceasta subliniază necesitatea unei gestionări eficiente a deșeurilor pentru a reduce impactul asupra mediului și a limitelor schimbărilor climatice.
Potrivit unui raport de la ZWE programele de gestionare a deșeurilor la nivel de oraș, inclusiv reducerea la minimum a utilizării articolelor de unică folosință și creșterea reciclării și valorificării, pot reduce emisiile unui oraș cu 15-20%.
Există potențiale economii de costuri pe măsură ce spațiul de depozitare devine mai limitat și mai costisitor. Amprenta de carbon a incinerării și taxele suplimentare necesare exclud din ce în ce mai mult transformarea deșeurilor în energie ca opțiune viabilă.
Aproape 500 de municipalități europene lucrează acum pentru a obține certificarea de oraș cu deșeuri zero. Acest proces este o călătorie lungă: pentru a obține prima dintre cele cinci stele, orașele trebuie să îndeplinească criteriile pentru cel puțin 40 din 100 de puncte, cum ar fi implementarea unui plan de prevenire a deșeurilor și strategii de reutilizare, precum și promovarea educației de mediu în școli.
Manon Jourdan, ofițer de implementare la ZWE, spune că pașii inițiali mici pot aduce câștiguri mari: „Odată ce ai implementat politicile potrivite, poți vedea schimbări foarte rapide. Cele mai bune orașe se concentrează pe separarea deșeurilor, multe prin colectări din ușă în ușă și pe reducerea dependenței de incinerare.”