Cele mai recente bombardamente rusești asupra unui oraș au fost la Dnipro, pe 14 ianuarie. O rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe. O secțiune întreagă a clădirii s-a prăbușit, ucigând și rănind zeci de persoane.
Ce sunt EWIPA
Zeci de alte orașe ucrainene au fost bombardate în ultimul an. Daunele sunt de sute de miliarde de dolari numai în ce privește reconstrucția. Dar și mediul este foarte afectat de aceste bombardamente, după cum arată Programul de Mediu al ONU.
Pe 6 noiembrie se marchează Ziua internațională pentru prevenirea exploatării mediului în război și în conflictele armate. Reducerea utilizării armelor explozive în zonele populate (Explosive Weapons in Populated Areas - EWIPA) este o prioritate umanitară din cauza numărului tot mai mare de morți și răniți în rândul civililor, victime cauzate de conflictele armate în mediul urban, dar și din cauza impactului indirect asupra mediului, care este recunoscut în prezent ca o dimensiune importantă a utilizării acestora.
Mai poți citi: Schimbările climatice, printre ultimele griji ale românilor, potrivit unui sondaj al Parlamentului European
Mediul înconjurător este o parte inseparabilă a bunăstării, sănătății și supraviețuirii civililor. EWIPA cauzează poluare și distrugeri dăunătoare, ceea ce limitează accesul la mediul în care trăiesc civilii.
"Distrugerea mediului în timpul conflictelor nu numai că afectează sănătatea publică în mod direct în perioada imediat următoare - prin poluarea aerului și a apei -, dar afectează, de asemenea, recuperarea pe termen lung din cauza distrugerii mijloacelor de trai care depind de resursele de mediu", spune Muralee Thummarukudy, șef interimar al Direcției de sprijin global pentru reziliență la dezastre și conflicte.
90% din victimele războiului sunt civili
În 2019, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, și președintele Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Peter Maurer, au lansat un apel comun privind utilizarea armelor explozive în orașe și în alte zone cu concentrații de populație, solicitând încetarea devastării și a suferinței civililor.
Pe măsură ce lumea se urbanizează, la fel se întâmplă și cu conflictele armate. Atunci când orașele sunt bombardate - fie că este vorba de lovituri aeriene, de rachete, de artilerie sau de dispozitive explozive improvizate - civilii suportă în mod covârșitor greul. De fapt, majoritatea victimelor - peste 90%, conform unei estimări - sunt civili. Imaginile sfâșietoare din centrele de populație din Afganistan, Irak, Siria și Ucraina - pentru a numi doar câteva - arată un model de vătămare gravă a civililor imposibil de ignorat, dar prea adesea uitat.
Ruinele și molozul pot dispărea în decenii
O mare problemă a bombardării orașelor o reprezintă îndepărtarea ruinelor și a tuturor resturilor rezultate din distrugerea infrastructurii. Peisajele orașelor reduse la moloz sunt emblematice pentru utilizarea EWIPA, dar curățarea lor este una dintre cele mai neglijate în eforturile de recuperare.
În Siria, o treime din locuințe au fost avariate sau distruse, potrivit evaluărilor Băncii Mondiale. Se estimează că au rezultat 15 milioane de tone de moloz în Alep și 5,3 milioane de tone în Homs.
În Irak, aproximativ 63 de orașe și 1.556 de sate ar fi fost distruse în timpul conflictului ISIL între 2014 și 2017. Estimările naționale indică faptul că peste 55 de milioane de tone de moloz au fost produse ca urmare a distrugerii clădirilor rezidențiale. Această cifră nu ia în considerare molozul provenit din clădirile guvernamentale distruse sau din infrastructura publică.
Răspândirea geografică a molozului în urma utilizării EWIPA are implicații uriașe în ceea ce privește stabilirea unor operațiuni logistice complexe de recuperare a molozului: transport, transport cu camionul și găsirea unor locuri de depozitare adecvate. În Mosul, numai transport cu camionul al molozului în afara orașului în fazele inițiale a avut un preț de aproximativ 100 de milioane de dolari.
Una dintre cele mai mari provocări ale gestionării molozului este calendarul: molozul de pe străzi este, de obicei, curățat în primele 6-12 luni, dar acesta reprezintă de obicei doar 15-20% din totalul molozului. Cea mai mare parte va fi produsă pe măsură ce operațiunile de deminare avansează și clădirile sunt demolate, ceea ce se întinde de obicei pe parcursul a mai multor ani și uneori chiar decenii.
Dar implicațiile de mediu sunt mai mari de atât, mai arată ONU, într-un raport care poate fi accesat aici.
Sursa foto: captura Facebook/ Володимир Зеленський