Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord asupra directivei privind calitatea aerului care aduce mai multe îmbunătăţiri şi drepturi pentru cetăţeni, asigurând un aer mai curat şi prevenţie împotriva bolilor pulmonare foarte grave cauzate de poluare, potrivit unui comunicat al europarlamentarului Nicu Ştefănuţă, negociator din partea grupului Verzilor în acest dosar.
Un nou studiu arată că 43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc din cauza poluării, remediul recomandat fiind asigurarea calității aerului pentru a preveni boala. Conform datelor, România este pe locul opt în Uniunea Europeană la capitolul decese provocate de poluare, anual pierzându-şi viaţa aproximativ 30.000 de oameni, potrivit Agenției Europene a Mediului.
Pentru prima dată, cetățenii care locuiesc în zone foarte poluate, unde prin măsurători sunt stabilite încălcări ale standardelor de calitate a aerului, vor putea avea acces la justiție și vor putea solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătății din cauza lipsei de acțiune a autorităților publice.
„Este o victorie pentru cetățeni. M-am luptat pentru aceste noi drepturi care nu existau în legislația actuală. Cetățenii vor putea să ceară despăgubire în instanță autorităților locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile și am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper că, astfel, România va respira mai bine și cetățenii vor fi mai sănătoși!”, a spus Ștefănuță la finalul negocierilor.
România nu stă bine la acest capitol, deoarece în mai multe orașe din țară calitatea aerului este foarte proastă și măsurătorile obligatorii nu se respectă. Conform ultimelor date, jumătate din reţeaua care ar trebuie să măsoare calitatea aerului în România nu funcţionează, din 181 de staţii fiind funcţionale doar 82.
Comisia Europeană a trimis mai multe avertizări și început proceduri de infringement împotriva statului român pentru neîndeplinirea obligației de monitorizare a poluării aerului așa cum cere legislația în vigoare. În 2020, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a făcut eforturi să reducă poluarea din București.
Noile prevederi ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 și noi drepturi pentru cetățenii care sunt afectați de poluare.
Directiva prevede standarde mai stricte pentru particulele fine din aer, PM 2.5, PM 10, SO2, NO2 şi alţi poluanţi. Pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact documentat asupra sănătăţii umane – PM 2,5 şi NO2 – valorile-limită anuale trebuie reduse la mai mult de jumătate, de la 25 μg/m³ la 10 μg/m³ și, respectiv, de la 40 μg/m³ la 20 μg/m³.
Totodată, va exista obligativitatea măsurării în zonele în care există poluare şi acces în instanţă şi despăgubiri pentru cetăţenii care se îmbolnăvesc de astm sau cancer pulmonar din cauza depăşirilor regulate ale calităţii aerului in zonele în care se măsoară calitatea aerului.
Mai mult, potrivit directivei, sunt necesare planuri concrete despre cum are de gând statul să respecte legislaţia şi să rezolve problemele în zonele complicate.
Noua legislaţie va trebuie transpusă în doi ani de zile, iar noile limite pentru particule poluante vor trebui respectate începând cu 2030. Până atunci statele vor trebui sa pregătească ghidurile cu măsuri prin care să arate Comisiei că autorităţile naţionale ştiu ce au de făcut, conform comunicatului.
Foto: Freepik