În cadrul campaniei "Schimbă PET-ul cu biletul", el a atras atenţia asupra sumelor enorme pe care a ajuns să le plătească primăria către Administraţia Fondului de Mediu tocmai pentru că Buzăul nu-şi atinge ţintele impuse de Uniunea Europeană.
Ținta de reciclare, 55%, realitatea – 11%
El a arătat date din care reiese clar că se reciclează cantităţi mici de deşeuri, astfel că cea mai mare parte a gunoiului colectat de la populaţie ajunge la groapa de gunoi.
Viceprimarul municipiului Buzău, care în trecut a ocupat funcţia de director al Agenţiei Locale pentru Protecţia Mediului Buzău, a explicat că municipiul şi-a atins ţinta de reciclare impusă de Uniunea Europeană doar în 2021, însă pentru anii anteriori a plătit taxe de 3 milioane de euro către Administraţia Fondului de Mediu. De asemenea, nici pentru 2022 nu sunt veşti bune, pentru că procentul de reciclare este de 11-12 %, în condiţiile în care ţinta este 55%.
Citește și: 750 de milioane de euro au plătit cinci mari companii petroliere pentru a beneficia de o imagine verde
"Aş putea spune că, în ciuda tuturor eforturilor, nu stăm bine (n.r. la reciclare). Aşa cum ştiţi, ţintele impuse de Uniunea Europeană, implică o reciclare şi valorificare de 55% în acest an, 60% anul viitor.
Procentele pe care le atinge Buzăul sunt cumva insignifiante. Suntem undeva pe la 11-12%, motiv pentru care este foarte important ca toţi buzoienii să înţeleagă că dacă nu conştientizăm acest lucru, să facem o colectare selectivă corespunzătoare, vom plăti taxe suplimentare impuse de Administraţia Fondului pentru Mediu, de Ministerul Mediului, prin acea taxă de depozitare la groapă, bani care provin tot din banii buzoienilor, de la bugetul local", a mai declarat viceprimarul Apostu.
Banii puteau ajunge în infrastructură
Este vorba despre cele două taxe, respectiv taxa de depozitare pe groapă care este de 130 lei pe tonă şi o altă taxă de economie circular în valoare de 80 lei pe tonă, tot ce merge la groapă. Cu alte cuvinte, cu cât cantitatea de deşeuri reciclabile dusă la groapă este mai mare cu atât cresc sumele plătite către Administraţia Fondului de Mediu.
Citește și: Reciclarea în UE, creștere de 50% în 16 ani. România, pe ultimul loc
În acest context, viceprimarul Ionuţ Apostu a subliniat şi faptul că din banii pe care i-a plătit pentru neîndeplinirea sarcinilor de mediu, în oraşul reşedinţă de judeţ s-ar fi putut face investiţii menite să le ofere locuitorilor un trai mai bun.
"În ultimii trei ani, cu excepţia anului trecut, când nu am plătit taxe pentru că ne-am atins ţinta, s-au plătit aproape trei milioane de euro la Fondul de Mediu. Din acele sume se puteau face investiţii, puteau fi folosite în reabilitarea infrastructurii sau orice alte lucrări edilitare, nu să-i plătim taxe la Administraţia Fondului pentru Mediu", a mai spus Ionuţ Apostu.
Sursa foto: Facebook/ Ionuț Apostu