Tranziţia spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piaţa muncii de riscurile asociate schimbărilor climatice şi poate crea până la 300 de milioane de noi locuri de muncă la nivel global până în 2050, arată un studiu Deloitte.
„Tranziția pasivă” destabilizează piața muncii
„Tranziţia spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piaţa muncii de riscurile asociate schimbărilor climatice şi poate crea până la 300 de milioane de noi locuri de muncă la nivel global până în 2050”, arată studiul Deloitte ”Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition”, cu condiţia ca planurile de implementare a decarbonizării să reunească măsuri concertate ale guvernelor şi mediului de business, orientate atât spre îndeplinirea obiectivelor de mediu, cât şi spre politici de asistenţă pentru angajaţi.
Raportul atrage atenţia asupra riscurilor generate de aşa-numita „tranziţie pasivă”, care se concentrează pe obiectivul decarbonizării, dar destabilizează piaţa muncii prin măsuri spontane, disparate, ignorând nevoile angajaţilor, şi subliniază necesitatea realizării unei tranziţii active, care urmăreşte atingerea obiectivelor economice şi ecologice, dar în paralel transformă treptat piaţa muncii şi redistribuie capitalul din industrii vulnerabile spre cele sustenabile.
Asia-Pacific, câștigătorul tranziției
În condiţiile realizării tranziţiei active, regiunile care s-ar bucura de cele mai multe locuri de muncă nou-create sunt Asia-Pacific, care ar putea avea 180 de milioane de joburi noi până în 2050, şi Africa, cu 75 de milioane, în timp ce şi Europa ar câştiga 21 de milioane de locuri noi de muncă, iar cele două Americi, 26 de milioane, arată raportul.
Regiunile cu populaţii active în domenii tradiţionale, dependente de climă şi de condiţiile meteorologice sau puternic poluante sunt vizate cu prioritate de aceste evoluţii, ceea ce înseamnă că noile joburi vor contribui la transformarea modelelor economice, la combaterea şomajului, a sărăciei şi a discriminării, precum şi la diminuarea decalajului economic între regiuni şi continente.
Pregătim profesioniștii „verzi” ai viitorului
Raportul subliniază în acest context importanţa pregătirii profesioniştilor „verzi” ai viitorului, aşa-numita categorie „Green Collar”, prin instruirea resursei umane potrivit noilor competenţe necesare şi prin rescrierea fişelor de post în acord cu transformările în curs. Exemplele de joburi „verzi” includ atât categorii ocupaţionale transformate, precum metalurgie cu instalaţii pe bază de hidrogen, industrie constructoare de maşini exclusiv electrice ş.a., cât şi joburi complet noi, create de noua realitate „zero emisii”, de exemplu, inginer operator de instalaţii industriale cu hidrogen.
Poți citi și: Apusenii vor putea fi văzuți și de pe bicicletă: se vor construi 227 de kilometri de piste, pe bani europeni
„Studiul punctează marile provocări legate de dinamica pieţei muncii în următorii 50 de ani, în contextul tranziţiei către economia verde, însă indică şi o serie de elemente de oportunitate; între acestea, cel mai important este faptul că 80% dintre competenţele necesare joburilor viitorului există intrinsec în forţa de muncă actuală. Aşadar, întregul proces poate fi privit ca unul de parţială conversie. Nu întâmplător, 2023 a fost desemnat «European Year of the Skills»: transformările din societate şi din business trebuie să găsească profesioniştii diverselor domenii informaţi şi pregătiţi să contribuie la o creştere economică durabilă”, a declarat Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.
foto: Pexels/Natalie Dmay