Urșii care intră în localități pot fi însemnați cu bile colorate de teflon, care permit recunoașterea exemplarelor problemă, chiar și săptămâni întregi, declară la RFI Cristian Papp, manager pentru biodiversitate și arii protejate la organizația ecologistă WWF-România, expert cu un doctorat în carnivore mari, invitat la emisiunea Planeta Verde.

Ministerul Mediului a publicat un proiect de ordin care permite eliminarea imediată a urșilor care atacă oameni. De partea sa, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a cerut recent la Bruxelles modificarea Directivei Habitate.

Citește și: 750 de milioane de euro au plătit cinci mari companii petroliere pentru a beneficia de o imagine verde

Cristian Papp: ”Este foarte adevărat, în cazul în care un urs atacă omul și este nevoie de intervenție, nu are rost să mai așteptăm 30 de zile sau chiar mai mult pentru a extrage acel urs problemă din populație.

Marea întrebare este dacă într-adevăr ursul problemă se extrage sau nu, pentru că aici știm foarte bine, sunt tot felul de speculații și am văzut inclusiv acel caz renumit deja și în străinătate, cazul ursului Arthur, care a fost extras în baza unei documentații depuse pentru niște pagube produse.

Cred că nimeni nu contestă faptul că intervențiile sunt necesare, mai ales în astfel de cazuri, doar că obiectivitatea celor care fac extrageri ar trebui să fie maximă”.

Urșii, la reecensământ

Ministerul Mediului a anunțat că a început un recensământ al urșilor, realizat după metode științifice moderne. Cristian Papp spune că ”demersul este unul absolut necesar. Părerea mea e că se face destul de târziu (...).

Pe de altă parte, există recomandări din partea Comisiei Europene referitor la cum anume ar trebui să facă această estimare a populației de urși. În mod normal, numărul probelor care ar trebui culese ar trebui să fie de trei ori mai mare decât mărimea estimată. 

Citește și: Reciclarea în UE, creștere de 50% în 16 ani. România, pe ultimul loc

La noi, cifra vehiculată în momentul de față este de aproximativ 7.000 de exemplare. Ei, 7.000x3, ar trebui să avem undeva la 21.000 de probe culese la nivel de toți Carpații și sub-Carpați acolo unde există prezență de urs, însă această colectare de date ar trebui să se întindă pe parcursul a doi ani și ulterior, un an să fie dedicat analizelor acestor probe genetice”.

Sursa foto: PxHere