Stiri

Reciclarea: Trebuie să încetăm să mai vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie, de fapt sunt resurse

3
min
15/7/2021

Economia circulară presupune introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic, însă „abecedarul“ economiei circulare este colectarea selectivă.

Deşeurile, în special am­ba­lajele, nu trebuie privite ca gunoaie, ci ca resurse pentru noi procese de producţie, însă pentru ca acest lucru să fie posibil colectarea selectivă este primordială. Educaţia cetăţenilor, implicarea autorităţilor, investiţii dedicate sunt câţiva dintre factorii de care depinde o economie circulară eficientă.

Sunt câteva dintre ideile evidenţiale în cadrul videoconferinţei Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată reciclării şi modului în care putem transforma acest concept într-un mod de viaţă. Modul în care facem achiziţiile, indiferent despre ce produse este vorba, este, de asemenea, un aspect important.

În cadrul conferinței, domnul Corneliu Pascu, Președinte Iridex Group, a punctat principalele provocari din domeniul deseurilor:

"Economia circulară înseamnă să introducem deşeurile municipale şi menajere în circuitul economic. Acestea nu au încă o rezolvare şi, pentru a avea o soluţie, trebuie să fim conştienţi că abecedarul economiei circulare este colectarea selectivă a deşeurilor. Dacă nu vom face lucrul acesta, nu vom putea vorbi niciodată de o reciclare corectă a deşeurilor municipale."

"De 7-8 ani avem 35 de sisteme integrate de management al deşeurilor la nivelul ţării, dar care nu funcţionează decât în proporţie de 10-12%. Până nu se realizează abecedarul acestei activităţi, vorbim degeaba despre reciclare."

"Reciclare înseamnă să investeşti. Primul lucru pe care trebuie să îl avem în vedere este predictibilitatea afacerii noastre. Noi am investit în reciclarea foliei de plastic. Trebuie să responsabilizăm factorii decizionali, să pună în valoare legislaţia existentă. Legislaţie avem, dar ori am amânat s-o aplicăm, ori am gasit alte soluţii pentru a face raportari. Eu nu văd altă soluţie decât prin obligarea celor acreditaţi de legislaţie să îşi îndeplinească rolul pe care îl au."

"Creşterea calităţii vieţii conduce şi la creşterea cantităţii de deşeuri. În Franţa se ajunge la 527 kg pe om/an, la noi în jur de 330 kg/om în Bucureşti. Pe măsură ce calitatea vieţii creşte, putem să vedem cum cantitatea de deşeuri din Capitală este mult mai mare faţă de cantitatea de deşeuri generată de locuitorii din oraşele mici din ţară.", a concluzionat Corneliu Pascu, Președinte Iridex Group.