Poluarea atmosferică și sănătatea publică sunt în strânsă legătură și, din păcate, situația locală și globală este dezastuoasă:
- 8,7 milioane de decese sunt cauzate anual de emisiile din combustibili fosili, un număr care a depășit estimările din studiile anterioare
- Regiunile cu cel mai poluat aer și cea mai mare rată a mortalității din lume sunt Europa, Estul Americii de Nord si S-E Asiei
- În multe țări est-europene situația mortalității cauzate de poluare este mult peste media Uniunii Europene
Poluarea cauzează boli cronice precum astm, cancer pulmonar, boli de inimă și diabet. Decesele premature sunt considerate prevenibile dacă pot fi eliminate cauzele lor. România se află pe locul 8 la numărul de decese premature cauzate de poluarea din combustibili fosili, Bucureștiul fiind pe locul doi în topul orașelor cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare.
Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, benzina și motorina, produce particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, care sunt încărcate cu toxine. Fiind extrem de mici, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza o serie de probleme de sănătate, afirmă autorii studiului publicat de UCL UK și citat de infoclima.ro. Raportul arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru PM2.5 a fost depășită în 2018 de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de OMS, care sunt mai stricte. Pe lângă CO2, există și alți poluanți și gaze cu efect de seră, cum ar fi NO2 (dioxid de azot) și O3 (ozon), care au un impact negativ asupra schimbărilor climatice.
Cât de poluată este România și ce înseamnă asta în termeni practici?
Agenția Europeană de Mediu (AEM) apreciază că în multe țări est-europene, rata morților premature provocate de factori de mediu este mult peste cea din vestul Europei. Situația este similară și în cazul poluării provenite din combustibili fosili. Raportul AEM sugerează că în România, în 2018, particulele PM2.5 au cauzat 25.000 de decese, în timp ce poluarea cu NO2 (dioxid de azot) și O3 (amoniac) au făcut alte peste 4.000 de victime. România se află, astfel, pe locul 8 la numărul de morți cauzate de poluare. Un studiu realizat de CE Delft în 432 de orașe Europene a arătat că Bucureștiul este al doilea oraș, după Londra, în topul orașelor cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluare.
Uniunea Europeană a creat Green Deal, pactul ecologic cu un program și un obiectiv ambițios de a reduce la zero toate tipurile de poluare până în anul 2050 (neutralitate climatică). Plan de acțiune pentru astimula utilizarea eficientă a resurselor, trecând la o economie curată și circulară și a restabili biodiversitatea și a reduce poluarea, investiții necesare și instrumente de finanțare disponibile – toate acestea sună foarte bine dar, între timp, în unele țări europene, oamenii se sufocă, se îmbolnăvesc și mor prematur din cauza poluării. Peste 8.7 milioane de oameni au murit în 2018 din cauza poluării cu combustibili fosili, un număr semnificativ mai mare decât au sugerat cercetările anterioare. Altfel spus, poluarea aerului cauzată de arderea combustibililor fosili a fost responsabilă pentru aproximativ 1 din 5 decese la nivel mondial în 2018. Aceste rezultate provin din ultimele cercetări de la Universitatea din Birmingham, în colaborare cu Universitatea Harvard, Universitatea Leicester și University College London (UCL).
Poluarea și COVID-19
Studii EPA au sugerat că persoanele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare, adulții mai în vârstă și copiii prezintă un risc mai mare la particule de poluare decât alte persoane, mai ales când sunt activi fizic. Activitatea fizică determină oamenii să respire mai repede și mai profund, deci să absoarbă mai multe particule în plămâni. Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni, cum ar fi boala arterială coronariană, insuficiență cardiacă, astm, sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sunt mult mai expuse complicațiilor determinate de expunerea la poluare. Persoanele cu diabet pot avea, de asemenea, un risc crescut, pentru că sunt mai susceptibile în a avea boli cardiovasculare subiacente. Multe dintre aceste afecțiuni cresc complicațiile la COVID-19 și deci riscul de deces. Studiile efectuate în Statele Unite, Nordul Italiei și Olanda au constatat că o mică creștere a expunerii la poluare crește numărul de decese COVID-19. Cel mai recent studiu din Olanda, citat de infoclima.ro, indică o creștere a ratei de deces de până la 21%.
Costul poluării și simple acțiuni pentru reducerea ei
În multe orașe din Bulgaria, România și Polonia, costurile sociale de sănătate constituie între 8-10% din PIB pe cap de locuitor. Deși datele la nivelul orașelor sunt limitate, s-a observat că politicile de transport în comun au impact asupra costurilor sociale ale poluării aerului. Astfel, o creștere cu 1% a numărului de mașini dintr-un oraș crește costurile sociale generale cu aproape 0.5%.
Acest lucru confirmă faptul că reducerea navetei și a numărului de mașini private are un impact pozitiv nu numai asupra calității aerului, ci și asupra reducerii costurilor sociale cauzate de calitatea redusă a aerului din oraș. Alte localități din România sunt, de asemenea, foarte poluate, cauzele fiind asemănătoare cu cele din Capitală. Una dintre cauzele majore care face ca orașe precum Cluj, Iași și Brașov să aibă o calitate a aerului proastă, este lipsa unei rețele de transport în comun satisfăcătoare dar și reticența populației în a o folosi. În acest context, e important să investim nu doar în infrastructură și transport în comun propriu-zis, dar și în campanii de schimbare a mentalității publice. Acest lucru ar reduce stigma asociată cu mijloacele de transport în comun și creșterea parcului auto. Având în vedere impactul social și economic al poluării, îmbunătățirea calității aerului în orașe ar trebui să fie printre prioritățile principale în orice încercare de a îmbunătăți bunăstarea populației orașelor, conchide Daniela Militaru în analiza pentru infoclima.ro.