Organizaţia neguvernamentală şi non-profit a descoperit că sectorul românesc al Dunării transportă, în medie, peste 48 de tone de microplastic şi 48 de tone de macroplastic în fiecare an.

Deşeurile din plastic se pot descompune în 500 de ani, însă chiar şi atunci, nu dispar complet, ci doar devin din ce în ce mai mici, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Cel mai mult plastic a fost înregistrat la staţia de prelevare Moldova Veche (între 93 şi 100 de tone de material plastic anual), potrivit documentului publicat miercuri. În staţiile Gruia şi Isaccea, transportul anual este de trei-patru ori mai mic.

Ce tipuri de microplastic şi macroplastic au fost descoperite în Dunăre

„Poluarea cu plastic a oceanului planetar reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global, organismele internaţionale estimând că până în anul 2050 este posibil să avem în ape mai mult plastic decât peşte. Odată ajuns în apă, plasticul se descompune foarte încet, desfăcându-se în bucăţi mici, cunoscute sub numele de microplastic - dimensiuni de maximum 5 mm. Macroplasticul, cu dimensiuni cuprinse între 5 mm şi 2,5 cm, a fost identificat în general la suprafaţa apei (0-0,6 m). Au fost identificate următoarele tipuri de particule de MiPs şi MaPs: fragmente poligonale sau aciculare, fragmente de folii subţiri sau ultrasubţiri / semitransparente şi / sau poroase, fibre, granule şi sfere (rare)”, conform studiului.

În toate cele trei staţii de prelevare au fost identificate polietilenă (52-86%) şi polipropilenă (12-26%), iar izolat au fost identificaţi şi polistiren (1% în Isaccea şi 13% în Moldova Veche), copolimerul etilenvinil - acetat (Moldova Veche - vara) şi etilen-propilen-dien-monomer (Moldova Veche şi Isaccea).

Mai mult, au fost descoperite şi fragmente şi fibre de celuloză în staţia de la Isaccea vara şi în Moldova Veche, iar poliuretanul a fost identificat izolat în staţia Isaccea iarna. Totodată, toamna a fost identificat şi acrilonitril-butadien-stirenul în plasticul colectat la Moldova Veche.

Odată cu publicarea studiului, Asociaţia Mai Mult Verde a organizat şi o conferinţă de presă alături de Ministerul Mediului, dedicată Congresului Dunărenilor.

În cadrul evenimentului s-au prezentat concluziile întâlnirii cu autorităţile locale riverane Dunării, pe tema managementului deşeurilor, în vederea diminuării poluării fluviului.

Ministrul Mediului a semnat o rezoluţie pentru protejarea Dunării

La finalul Congresului, organizaţia de mediu a propus celor prezenţi o „Rezoluţie pentru protejarea fluviului Dunărea împotriva poluării cu plastic” - o listă cu zece propuneri care au ca scop prevenirea şi reducerea poluării cu plastic a apelor fluviului pe teritoriul României.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a semnat această rezoluţie şi i-a invitat pe toţi primarii din localităţile riverane fluviului să semneze documentul.

„Congresul Dunărenilor reprezintă un bun prilej de a vorbi despre lucruri despre care nu am vorbit suficient în trecut - importanţa Dunării, importanţa şi modul în care fluviul impactează toate localităţile riverane. Apa este o resursă de care ar trebui să se vorbească mai mult. Şi nu putem ignora tema acestui foarte impresionant studiu care se referă la un lucru greu de văzut cu ochiul liber, cantităţile enorme de microplastic si macroplastic din apele Dunării”, a spus Fechet, potrivit Agerpres.

Foto: Asociaţia Mai Mult Verde