Solul din Europa este „deteriorat ireversibil” de acoperirea lui cu clădiri şi alte tipuri de construcţii, potrivit unui raport publicat miercuri de Agenţia Europeană de Mediu (EEA).
Raportul, intitulat „Monitorizarea solului în Europa - indicatori și limite pentru evaluarea sănătății solului” a avertizat şi cu privire la efectul asfaltului şi betonului asupra pământului.
„Terenul pierdut pentru a dezvolta locuinţe, infrastructură şi zone comerciale şi industriale reprezintă cea mai intensă formă de ocupare a terenului şi este un proces ireversibil”, potrivit documentului.
„Etanșarea este considerată o deteriorare ireversibilă a solului, deoarece suprafețele artificiale sunt de obicei menținute pentru perioade lungi de timp, în timp ce structura fizică naturală a solului și capacitățile sale chimice și biologice au fost profund perturbate”, a adăugat documentul.
„Ocuparea terenurilor indică o utilizare nesustenabilă a lor, deoarece se realizează de obicei în detrimentul terenurilor cultivate sau pășunilor și, în unele cazuri, și a terenurilor forestiere, iar aceste utilizări ale terenurilor garantează aspecte importante precum securitate alimentară, recreere, echilibrare climatică”, a mai arătat raportul.
Mai poţi citi: Factorii care pun în pericol accesul la mâncare în Europa, dezvăluiţi într-un raport al Comisiei Europene
Suprafeţele superficiale care cauzează etanşarea solului includ locuinţele, şantierele, fabricile, clădirile publice, gropile de gunoi, dar şi şoselele şi parcările.
Capitalele europene au un grad de etanşare de peste 50% de mai bine de un deceniu – şi sigilarea solului continuă
Potrivit celor mai recente şi precise date, etanşarea solului în UE şi UK totaliza, în 2018, 97.903 de kilometri pătraţi şi, în medie, 192 de metri pătraţi pe locuitor. Capitalele europene erau etanşate, în medie, în proporţie de 50% în 2010, iar etanşarea recentă a afectat cel mai adesea solul de la marginile centrelor urbane. Între 2012 şi 2018, aproximativ 1.200 de kilometri pătraţi de soluri cu productivitate mare şi medie au fost pierdute din cauza urbanizării, potrivit unor date ale EEA din 2021, citate în raport.
În Belgia, sigilarea solului a crescut cu 30% între 1985 şi 2009, în timp ce în Bruxelles a crescut de la 18% în 1950 la 37% în 2006. Nici în Italia nu a fost încetinit procesul de etanşare, în ciuda unor limite impuse de autorităţi în acest sens.
Mai poţi citi: România e „un model” datorită populaţiei de lupi. De ce celelalte ţări UE nu au la fel de mulţi
În funcţie de gradul de etanşare a solului, beneficiile pe care le are solul pentru ecosistem pot fi afectate la un nivel diferit. Dacă o zonă este complet sigilată, toate funcţiile solului se pierd, inclusiv disponibilitatea nutrienţilor, rezilienţa la inundaţii, securitatea alimentară, ciclul carbonului şi chiar sănătatea umană, întrucât oamenii îşi obţin mâncarea din soluri şi au contact zilnic cu acestea.
Doar câteva state europene au stabilit limite şi obiective privind etanşarea solului - nu şi România
Doar câteva state europene (Belgia, Luxemburg şi Elveţia) au stabilit limite şi obiective în ceea ce priveşte sigilarea solului şi, în cele mai multe cazuri, acestea nu sunt suficient de serioase astfel încât să atingă ţinta UE de a nu avea niciun grad net de ocupare al terenurilor până în 2050.
„Chiar şi sigilarea moderată a terenurilor va avea consecinţe negative considerabile dacă va continua în următoarele decenii. Prin urmare, sugerăm ca toate ţările europene să-şi stabilească obiective intermediare în vederea atingerii unui grad de ocupare ‘net zero’ al terenurilor până în 2050 şi a unor soluri sănătoase”, a precizat EEA.
Sursa foto: Wikimedia Commons/ eug.sim