Anul 2023 este important pentru rezolvarea problemei poluării în Bucureşti, a spus Oana Neneciu, director executiv al asociaţiei Ecopolis şi coordonatorul platformei aerlive.ro, pentru Green News.

Şi asta după ce, anul trecut, 2.864 de bucureşteni au murit din cauza poluării, iar costurile sociale ale poluării pe cap de locuitor au atins chiar şi 4.000 de euro, potrivit liderului în soluţii de mediu.

Neneciu a amintit că România e condamnată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru depăşiri la pulberile în suspensie PM10 şi prima soluţie ar putea să apară în această toamnă, odată cu un plan integrat pentru gestionarea calităţii aerului la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti.

„Ar trebui să listeze absolut toate sursele poluării din Capitală şi soluţii pentru acestea,” a spus ea.

Şefa ONG-ului de mediu axat pe crearea unor legi de dezvoltare durabilă a adăugat că 2023 va aduce şi o iniţiativă a Primăriei de a monta 44 de senzori de oxizi de azot şi pulberi în suspensie la spitale şi şcoli, un proiect ce va furniza mai multe date privind poluarea în Capitală.

„Este nevoie să fundamentăm nişte decizii pe baza unor măsurători, iar aceste decizii, din păcate, întârzie să apară, atât la nivelul Primăriei Bucureşti, cât şi la nivel de Minister, Guvern şi aşa mai departe”, a spus Neneciu.

Zone de emisii reduse, „în toate marile capitale, mai puţin Bucureşti”

Majoritatea statelor europene se confruntă cu problema emisiilor de mai mulţi ani, însă au luat „nişte decizii care de multe ori nu sunt cele mai populare”. Nu şi Bucureştiul, a spus Neneciu, care a subliniat o nevoie acută ca întreaga Capitală să devină o zonă de emisii reduse, pe fondul absenţei complete a acestui tip de zone.  

„În toate marile capitale funcţionează zonele de emisii reduse, mai puţin Bucureşti. Ministerul Mediului ne spune de peste un an că are în lucru o ordonanţă de urgenţă care să facă un cadru legislativ pentru instaurarea acestor zone, dar nu am văzut până acum nici măcar un draft. Părerea mea este că nu va merge înainte cu această idee, deşi, din punctul nostru de vedere, este singura cale logică şi absolut necesară pentru Bucureşti”, a mai spus ea.

„Din păcate, ce se întâmplă în Bucureşti e că, pe lângă centru, unde să zicem că avem trafic intens, noi avem şi acest fenomen de ardere a deşeurilor la periferiile oraşului sau în Ilfov şi atunci ce se întâmplă la noi e că avem valori foarte mari şi în periferii”, a adăugat ea.

Printre posibile soluţii se numără taxarea vehiculelor mai vechi de Euro 5, atunci când traversează Capitala şi a automobilelor puternic poluante care vin din alte părţi ale ţării. De asemenea, vehiculele care generează multă poluare ar putea fi eliminate treptat, de exemplu prin interzicerea lor în anumite intervale orare şi anumite zone din Bucureşti.

Totodată, un sistem de prognoză care arată fluctuaţiile poluanţilor poate ajuta la instaurarea instantă a unor reguli atunci când depăşirile limitelor de poluare sunt extrem de mari, lucru care se întâmplă frecvent în Capitală în lunile de iarnă.  

Printre posibilele reguli se numără diminuarea vitezei maxime pe anumite artere şi oprirea vehiculelor mari şi foarte mari de a intra în centrul oraşului. Parisul, de exemplu, opreşte circulaţia pe anumite drumuri atunci când valorile poluării sunt extrem de mari, a spus Neneciu.

Cum ar putea contribui şoferii din Bucureşti la soluţii pentru problema poluării

Când vine vorba de schimbările pe care le poate face fiecare locuitor al Bucureştiului, Neneciu aminteşte evitarea folosirii maşinii personale.

„Ce mi se pare că nu înţelegem în general este că există un transport în comun şi că ar fi bine să îl utilizăm cât de des putem pentru a ne reduce emisiile, dar şi pentru a ne reduce nouă costurile şi a reduce stresul în care trăim. Avem un oraş care ar trebui să pună mai mult acces pe acest transport în comun, să îl eficientizeze, să ajungă peste tot. În momentul de faţă, din păcate, prea puţine zone beneficiază de aceste lucruri şi de aceea nu prea am ce să îi sfătuiesc (n.r. pe bucureşteni) în afară de a lăsa din când în când maşina, că e mai frumos pe jos sau cu tramvaiul”, a spus ea.

Ce probleme de salubrizare contribuie la poluarea din Bucureşti?

Şi problemele de salubritate contribuie la problema poluării în Capitală, iar aspirarea şi spălarea străzilor cel puţin lunar este esenţială, potrivit lui Neneciu.

„Nu aspirăm şi nu spălăm străzile, noi le măturăm şi atunci tot praful provenit din trafic, din activităţile noastre urbane, cotidiene, rămâne pe carosabil. Unul dintre exemplele care mi s-a părut absolut relevant a fost Bulevardul Iuliu Maniu, care a fost la un moment dat curăţat cap-coadă de către primarul sectorului 6 Ciprian Ciucu şi care a constatat la finalul acţiunii respective că a strâns vreo şapte tone de praf. Praful acela ajunge la noi în plămâni”, a spus ea.

Totodată, şefa ONG-ului de mediu a amintit că numeroasele gunoaie de pe străzi se descompun şi ajung în plămânii bucureştenilor, alături de substanţele provenite din fecalele de păsări.

Care sunt autorităţile române care ar trebui să acţioneze împotriva poluării

Una dintre instituţiile-cheie pentru calitatea aerului este Ministerul Mediului (MMAP), care, potrivit lui Neneciu, ar trebui să ajute cealaltă instituţie-cheie, Primăria Bucureşti (PMB), cu elaborarea unor legi-cadru în acest sens.

Lidera în soluţii de mediu a menţionat că Ministerul Mediului are în subordine Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), care gestionează reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA), dar şi Garda de Mediu, responsabilă pentru urmărirea fenomenelor de poluare masivă şi amendarea şi sancţionarea persoanelor care contribuie la acest lucru.

„Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului arăta foarte, foarte prost acum un an, din cauza lipsei de investiţii, iar Garda de Mediu nu e pe teren, nu dă amenzi, nu avem rapoarte clare că se întâmplă fenomenul incendierii resturilor din dezmembrări auto, la nivel săptămânal. Ar trebui să fie tot timpul pe teren”, a spus ea.

Însă ANPM a spus pentru Green News că „monitorizează în permanență starea de funcționare a echipamentelor din RNMCA și informează MMAP cu privire la sumele necesare a fi alocate pentru operațiunile de reparații și mentenanță”.

Planul Integrat pentru Calitatea Aerului

PMB, pe de altă parte, ar trebui să implementeze planul integrat pentru gestionarea calităţii aerului (PICA).

„În momentul de faţă, noi nu avem foarte clar un tabel în care să vedem de unde provine poluarea şi în ce cantităţi, dacă provine din trafic, din rezidenţial, nu avem aceste date, avem date doar la nivelul Uniunii Europene şi putem să presupunem că se aplică şi la noi, dar de fapt, habar nu avem”, a spus ea.

„Acest plan ar trebui să propună un set de politici publice locale, care ar trebui implementate într-un timp destul de scurt, pentru a putea reduce cât mai repede cantităţile de poluanţi din atmosferă”, a adăugat aceasta.

Un reprezentant al PMB  a spus pentru Green News că PICA, aprobat în 2018 pentru 2023-2027, va presupune rapoarte trimestriale şi anuale despre măsurarea calităţii aerului şi 20 de măsuri „obligatorii” şi „cuantificabile”.

Măsurile finalizate sau în curs de implementare din cadrul PICA includ gestionarea traficului în centrul Capitalei, realizarea unor benzi unice pentru transportul public, înnoirea parcului auto şi reabilitarea reţelelor de distribuţie primară a energiei termice şi a clădirilor, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei. Până în prezent, primăriile sectoarelor 1-6 au reabilitat termic 235.413 apartamente.

Totodată, PICA prevede realizarea a patru trasee de biciclete şi crearea unor staţii de închiriere şi parcări pentru biciclete, dar şi realizarea unor facilităţi park&ride la staţii-cheie de transport public şi staţii intermodale de tren-autobuz-metrou.

Pentru a îmbunătăţi transportul public, Primăria a achiziţionat 400 de autobuze EURO 6, 100 de tramvaie noi ce urmează să fie puse în exploatare, 130 de autobuze hibrid şi 100 de autobuze electrice, potrivit reprezentantului PMB. În plus, din 17 februarie 2022, au fost lansate primele bilete metropolitane integrate pentru transportul de suprafaţă în Bucureşti-Ilfov, cu metroul şi transportul pe calea ferată pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă.

Raporte anuale despre cum afectează poluarea sănătatea românilor

Totodată, Ministerul Sănătăţii ar trebui să furnizeze rapoarte anuale cu felul în care poluarea afectează cetăţenii, însă Neneciu a spus că „nu avem asta, ne chinuim cu date disparate peste tot”.

„Nu cred că avem vreun exemplu pozitiv de dat din 2022, adică nu cred că s-a întâmplat nimic marcant anul trecut pentru a putea lăuda vreuna din autorităţile publice, singura este iniţiativa aceasta cu senzorii la şcoli şi spitale, dar noi credem că lucrurile ar trebui să meargă un pic înainte şi ar trebui, pe lângă monitorizare, să ne gândim clar la soluţii şi cum le implementăm”, a concluzionat Neneciu.

MMAP, Garda de Mediu şi Ministerul Sănătăţii au fost contactate pentru comentariu.

Sursa foto: Pexels