Principalele particule monitorizate conform legislației naționale și europene sunt cele de suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri și 2.5 micrometri, adică PM10 și PM2.5.‍

De unde provin particulele care poluează aerul și cum ne afectează sănătatea

‍Potrivit ultimului raport al Agenției Europene de Mediu, principala sursă de poluare cu PM2.5 în România în 2020 era încălzirea rezidențială, o sursă care a dominat poluarea aerului din țara noastră în ultimii 15 ani. ANPM a subliniat că încălzirea pe bază de lemn și cea pe cărbune sunt cele mai problematice.
‍

PM2.5 sunt mai periculoase decât PM10, întrucât pot pătrunde în adâncimea plămânilor și chiar în sângele nostru, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, care menționează și cancerul pulmonar printre problemele corelate cu particulele poluante.

‍ Însă și PM10 au efecte negative asupra sănătății, iritând gâtul, ochii și nasul. Nivelurile crescute ale concentrațiilor de particule duc astfel la dificultăți respiratorii, tuse, dureri în piept și înrăutățirea simptomelor astmului, conform ANPM.

„Cele mai multe depășiri ale valorii limită zilnice pentru PM10 se înregistrează în perioadele reci ale anului, iarna şi primăvara”, a spus Laurenţiu Alexandru Păştinaru, președinte cu rang de secretar de stat al ANPM, pentru Green News.

„În sezonul rece, principalele cauze ale concentrațiilor crescute şi depășirile valorilor limită zilnice pentru PM10 sunt reprezentate de emisiile provenite de la sistemele individuale de încălzire a populației, în special cele ce utilizează combustibili solizi (sobe, șeminee), corelate cu lipsa vântului - fenomenul de calm atmosferic şi posibilă inversiune climatică, care împiedică dispersia poluanților, favorizând acumularea acestora”, a adăugat Păştinaru.‍

Care sunt zonele din România unde respirăm cel mai toxic aer iarna?

Păştinaru a subliniat că datele furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) arată că, în 2021, cele mai multe depășiri ale valorii limită pentru PM10 în iarna 2021-2022 au fost în zonele în care încălzirea populației se realizează „preponderent cu combustibil solid, în special în mediul rural”. El a menționat județele Gorj, Maramureş, Covasna, Bistrița, Braşov, Mureș și Vâlcea ca fiind zonele din România cu depășiri record de particule de suspensie în perioada menționată.

Însă Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, a avertizat că toate marile orașe din România prezintă un nivel record de poluare, din cauza sistemului de încălzire și al insulelor de căldură, care înseamnă că aerul „nu se mișcă foarte mult”. Totodată, el a menționat că mai multe orașe mari din România, inclusiv București, prezintă un „fenomen” al „arderilor ilegale”.

„Mai sunt zonele de pe văi, unde preponderent se folosesc cărbuni pentru încălzire. Sunt zonele industriale precum zona Ploieștiului sau Pitești sau Constanța sau Turnu Măgurele”, a spus el pentru Green News.

Zona București-Ilfov a obținut o mențiune specială din partea lui Berceanu, care a numit-o „polul poluării în Europa în această perioadă și polul poluării în România”.

„Fix în perioada aceasta, când aerul se răcește foarte puternic, Bucureștiul reprezintă o insulă de căldură. Asta înseamnă că, seara, după ce apune soarele, Bucureștiul este încă puternic încălzit din încălzirea clădirilor și absorbția căldurii de către ciment și asfalt și degajă această căldură în sus și în compensație trage aerul rece din împrejurimile Bucureștiului. Fix în această perioadă se suprapun acele inversiuni termice, care favorizează menținerea poluării în primii 20-30 de metri deasupra solului”, a spus el.

„Particulele provin în general din trafic, o parte importantă, a doua parte este din arderile ilegale de deșeuri din jurul Bucureștiului de exemplu, a treia sursă este încălzirea rezidențială cu carburanți alții decât gazul. Asta înseamnă combustibili solizi, bucăți de lemn, bucăți de mobilă, cauciuc, uleiuri. De altfel, provin și de pe arderile de miriști din sudul României, unde România deține un record absolut. Probabil o treime din arderile ilegale de miriști din Europa se întâmplă în România pe mai bine de 160.000 de hectare”, a adăugat Berceanu.‍

Cum am putea reduce poluarea aerului iarna

‍„Reducerea poluării aerului iarna ține strict de identificarea surselor și acționarea asupra lor”, potrivit lui Berceanu.

În cazul încălzirii rezidențiale, fostul șef al Gărzii de Mediu vede soluția în cuantificarea numărului de locuințe care folosesc alți combustibili decât gazul. „Câți folosesc lemne, câți folosesc mase plastice, cauciucuri, uleiuri și alți combustibili care generează poluare”, a spus el.

Pe lângă gazul natural ca sursă de încălzire, Păştinaru a menționat și sursele alternative de energie, precum cea solară și cea eoliană, dar și creșterea eficienței energetice a clădirilor prin anveloparea acestora. Totodată, el a precizat importanța utilizării sistemelor centralizate de încălzire, în locul centralelor individuale.

Păştinaru a vorbit și despre dezvoltarea unei campanii de informare a populației despre utilizarea corectă a sobelor și semineelor, aceasta realizându-se cu ajutorul centralelor termice, sobelor și șemineelor cu randament crescut și emisii reduse, dar și folosind un lemn de calitate și bine uscat și curățând anual coșurile.

„Dintre măsurile cu efect asupra reducerii concentrațiilor de particule în suspensie, menţionăm și utilizarea de către locuitorii marilor aglomerări urbane a transportului în comun în locul autoturismelor personale”, a mai spus președintele ANPM.

Și Berceanu crede că problema traficului este esențială, dând exemplul Capitalei. El a menționat „strangularea traficului în cele mai multe dintre zonele centrale ale Bucureștiului”.

„Dacă se intervine cu semaforizare adecvată, cu o reducere cu 30% a vitezei maxime admise în centru și cu o selecție a automobilelor care nu îndeplinesc Euro 4 de exemplu, atunci sursele ar putea fi combătute și poluarea s-ar reduce semnificativ”, a spus el.

Berceanu a vorbit și despre necesitatea opririi arderilor de deșeuri, dar și a monitorizării poluării cu hidrogen sulfurat de la gropile de gunoi și a poluării generate de șantiere.

„Trebuie văzut, de asemenea, frecvența cu care sunt spălate străzile în București, pentru că avem o poluare generată de praful preexistent, iar străzile nu sunt spălate cu detergent niciodată”, a spus el.

„Nu avem o centură verde, care să oprească praful care vine de pe ogoare și intră în București. Praful acesta se oprește fix în clădirile din București”, a concluzionat Berceanu lista soluțiilor pentru combaterea poluării aerului.

Sursa foto: Wikimedia Commons