Solutii

COP 26 Glasgow - cum acționăm ca și comunitate globală?

5
min
2/11/2021

COP (Conference of Parties) reprezintă o Conferință a Națiunilor Unite dedicată subiectului schimbărilor climatice care a căpătat la nivel global din ce în ce mai multă atenție.

COP 26 ar fi trebuit să se desfășoare în perioada 9-19 November 2020 însă datorită restricțiilor impuse de pandemia curentă a fost amânat vreme de un an. Acest eveniment reprezintă un moment istoric și pentru Scoția, parte a Regatului Unit unde politicile verzi, vizibile mai ales în discuția tranziției energetice, au devenit prioritate națională pentru guvernul scoțian din Holyrood, Edinburgh.De altfel Scoția reprezintă unul din puținele cazuri în Europa unde un partid verde (Scottish Greens) face parte dintr-un coaliție politică aflată la guvernare, ne informează Infoclima.

Steagul realizat de Dan Archer numit “We are watching” planând lângă parlamentul scoțian sursa.

Deși scopul Organizației Națiunilor Unite (ONU) este de a menține pacea la nivel global și promova cooperarea între națiuni la nivel global, puterile sale sunt limitate în mai multe privințe, inclusiv cele financiare. Datorită complexității subiectului schimbărilor climatice dar și pericolului relativ iminent pozat de acestea pentru securitatea globală a fost necesară crearea acestei conferințe anuale numită COP.

În esență fiecare COP reprezintă un bilanț al anului respectiv, ce progres sau regres a fost făcut și o oportunitate că toate statele lumii să se întrunească pentru a ajunge la noi înțelegeri ce vizează limitarea efectelor schimbărilor climatice. Primul COP a avut loc în Berlin în primăvara anului 1995 și a pus bazele unei serii de conferințe anuale ce au adus în discuție la nivel politic, economic și social efectele schimbărilor climatice.

Un moment crucial a fost COP 21 ce a văzut implementarea Tratatului Climatic de la Paris in 2015, un document foarte important ce prezenta un nou curs în efortul global privind clima, cu obiectivul principal de a menține o creștere a temperaturii globale în acest secol sub 1.5° grade Celsius. În plus, acordul își propunea să consolideze capacitatea țărilor de a face față impactului schimbărilor climatice.

Din nefericire, obiectivul ambițios de limitare a creșterii temperaturii la scenariul de 1.5° C este deja depășit întrucât ar fi însemnat că emisiile de CO2 să fi început să scadă din 2020, lucru care nu s-a întâmplat nici într-un an în care economiile lumii au fost încetinite de pandemie.

Ce a făcut COP până acum?

Un lucru foarte important realizat de COP a fost faptul că a reușit să întrunească toate statele lumii și să demareze discuțiile legate de efectele schimbărilor climatice la nivel global. La Paris în 2015, 196 de țări au semnat acest acord istoric ce promitea începerea cooperării internaționale pentru a găsi soluții la nivel global în privința tranziției energetice, eliminarea treptată a combustibililor fosili, limitarea creșterii temperaturilor globale, reducerea poluării ș.a.

Însă dacă ne uităm la concluziile raportului IPCC din acest an, observăm că nu a fost făcut îndeajuns progres, fapt subliniat și de diverși lideri europeni precum Nicola Sturgeon care a descris recent COP 26 că “ultima și cea mai bună șansă pentru a limita creșterea temperaturii globale la sub 1.5° C”, ne menționează Vlad Radu Zamfira (Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland) și contributor Infoclima.

La ce ne putem aștepta de la COP 26?

Principalele țeluri ale COP-ului din acest an desfășurat în Glasgow sunt următoarele:

  • Asigurarea net 0 carbon la nivel global până în 2050 și respectarea pragului de 1.5 ° C.
  • Nevoia de adaptare pentru protejarea comunităților și habitatelor naturale (semn că deja suntem într-un moment delicat).
  • Crearea unui fond de minim 100 miliarde USD pe an pentru implementarea primelor două puncte. Aici e posibilă o reevaluare a NDCs (National Determined Contributions) iar finanțările vor fi de două tipuri: a) Prezentarea planului pentru finantari publice si b) Finantari private.
  • Finalizarea “Paris Rulebook” pentru găsirea unor soluții cu privire la carbon markets, transparentizarea tranziției către net 0 cu un sistem universal pentru toate statele, găsirea unor metode de stimulare și îmbunătățire a cooperării internaționale pentru a ajunge la un consens tangibil.
  • Îmbunătățirea relațiilor interstatale la nivel global.

Marea Britanie ca țară Gazdă COP propune:

  • Accelerarea tranziției energetice de la cărbune la resurse verzi.
  • Creșterea eforturilor de protejare și restaurare a rezervațiilor naturale (sursa).
  • Accelerarea tranziției către vehicule cu emisii zero.
  • Discutarea planului: Adaptation Action Coalition – Coaliție internațională construită pe planul UN Climate Action Summit- UNCAS 2019.

Programul complet COP 26 Glasgow va fi împărțit în două: Programul Presedintiei COP si Programul pentru pentru publicul general.

De ce este relevant COP pentru România?  

Pământul este mai cald astăzi cu cel puțin 1*Celsius fata de valorile pre-industriale, iar proiecțiile pe viitor arată că încălzirea planetei până în 2100 se va încadra între 1.5 *C și 4 – 5 *C. Această incertitudine este dată în principal de politicile pe care le vor lua guvernele lumii pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. De menționat este și că încălzirea va fi mult mai puternică pe continente, deja temperatura României este cu 2.4*C mai mare decât acum 60 de ani.

Conform analizei scrise de Dr. Roxana Bojariu, până în 2100 în România:

  1. Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme.
  2. Va avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente.
  3. Se va reduce drastic a grosimea stratului de zăpadă.
  4. Va avea o creștere a numărului de fenomene extreme.
  5. Va avea în continuare 4 anotimpuri, caracteristicile acestora se pot schimba însă.

De asemenea în mediul urban schimbările climatice vor exacerba efectele fenomenului numit insula de căldură urbană, ce deja afectează mari orașe precum Bucureștiul.

România ca stat membru UE dar și semnatar al tratatului climatic de la Paris va trebui să adere la posibile noi măsuri luate, dacă la COP 26 Glasgow va fi încheiat un nou consens global. Discuțiile sunt ample în acest sens mai ales datorită crizei energetice actuale la nivel local și global. Schimbările climatice își vor face simțită prezența din ce în ce mai mult în deceniile viitoare. COP 26 va furniza un plan (framework) pentru ca statele să poată implementa măsuri eficiente și de durată prin legislație la nivel național. Cert este că presiunea și urgență semnalată de diverși lideri statali vor cimenta statusul COP 26 că unul din cele mai importante evenimente internaționale ale acestei jumătăți de secol.