Comunitatea științifică crede în unanimitate că pădurile sunt „aparatul nostru de aer condiționat” atât la nivel local, cât și la nivel global, și că viitorul omenirii depinde de ele. În timp ce statele lumii fac eforturi pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade C privind schimbările climatice, un raport publicat dezvăluie faptul că, datorită unor procese biofizice unice, pădurile tropicale au un potențial uriaș și subestimat de a menține stabile temperaturile Planetei, ne informează RFI.

Raportul intitulat „Efectele neanticipate ale defrișării: efecte biofizice asupra climei” explică de ce pădurile au un rol atât de important pentru viitorul Planetei Pământ și avertizează că valoarea lor este puternic subestimată de către decidenți.

„Pădurile tropicale reprezintă plămânul Planetei și sunt imperios necesare pentru supraviețuirea umanității”, a afirmat Deborah Lawrence, autoarea principală și profesoară la Universitatea din Virginia.

Pădurile sunt ecosisteme importante și un mijloc foarte bun de absorbție a dioxidului de carbon, principalul gaz cu efect de seră din atmosferă.

Defrișările sunt motivul principal pentru creșterea temperaturilor din timpul zilei, precum și pentru verile tot mai dese cu temperaturi sufocante și vreme secetoasă. În plus, ele contribuie la reducerea precipitațiilor regionale și locale.

Pentru prima dată, Deborah Lawrence și colegii ei cercetători au reușit să identifice cu exactitate beneficiile locale, regionale și globale, altele decât absorbția de dioxid de carbon, ale anumitor zone forestiere din întreaga lume, subliniind rolul semnificativ pe care-l au pădurile tropicale.

Pădurile nu numai că absorb dioxidul de carbon la scară mare, dar asigură și răcirea atmosferei datorită unui șir de efecte biofizice, despre care autorii afirmă că au fost până acum ignorate de modelele științifice privind schimbările climatice.

Conform studiului, pădurile emit substanțe chimice numite Compuși Organici Volatili Biogeni (COV biogeni) care sunt responsabili pentru efectele de răcire, dar și de încălzire și care variază de la compuși chimici până la turbulențe și reflexia luminii.

„Știam că pădurile tropicale înmagazinează foarte mult CO2 și absorb și mai mult în fiecare an, dar nu m-am gândit niciodată până acum la impactul asupra temperaturilor, ci doar la gigatone”, a declarat Deborah Lawrence pentru RFI.

„Când transpui CO2 în temperaturi și adaugi și efectele biofizice, atunci îți dai seama cât de mult ne salvează pădurile tropicale.

„Existența lor ne ține departe de acel tip de climat pe care vrem să-l evităm prin limitarea creșterii temperaturilor la 1,5 grade Celsius în loc de 2 grade Celsius. Defrișările duc la apariția unor fenomene extreme asemănătoare cu cele pe care le-am resimți dacă temperaturile ar crește cu jumătate de grad.”

Potențial impresionant

Raportul, care adună informații de peste tot din lume, este o încercare de a demonstra că impactul pădurilor este mult mai complex decât s-a crezut inițial.

Conform raportului, alte caracteristici ale pădurilor care le permit să reducă la minimum seceta asociată cu căldura extremă sunt rădăcinile adânci, eficiența ridicată a utilizării apei și „rugozitatea” ridicată a suprafeței.

„Aceste calități le permit copacilor să împrăștie căldura și să ridice umiditatea în atmosferă, ceea ce răcește imediat zona locală și influențează formarea norilor și precipitațiile, lucruri care la rândul lor au diverse efecte.”

„Când sunt tăiați, se observă impactul devastator asupra climei, a resurselor de hrană și a vieții de zi cu zi. Beneficiile pădurilor sănătoase sunt evidente și este imperios necesar să punem pe primul loc protejarea lor.”

Putem schimba acest lucru?

„Imediat după ce a fost plantată, pădurea începe să absoarbă dioxid de carbon. Pe măsură ce coroanele copacilor cresc, ea își sporește din ce în ce mai mult beneficiile biofizice de răcire”, afirmă Lawrence, precizând că pădurile care răcesc cel mai mult sunt cele mai mari, care se întind pe suprafețe foarte lungi și au cei mai mulți arbori.

„Acest lucru înseamnă că trebuie să protejăm pădurile mature pe care le avem deja. Schimbarea situației în timp depinde în mod fundamental de diminuarea rapidă a emisiilor de combustibili fosili și de oprirea defrișărilor.

„Trebuie să începem imediat refacerea pădurilor, știind că cele mai mari beneficii vor fi resimțite după ce vom reduce dramatic emisiile de gaze cu efect de seră. Pădurile existente deja sunt esențiale, dar succesul nostru depinde, de asemenea, de pădurile pe care le plantăm acum.”

Experta evidențiază faptul că pădurile cu cele mai multe beneficii climatice sunt cele mai amenințate, în special de producția de produse de bază, cum ar fi uleiul de palmier, hârtia, soia și carnea de vită.

„Biodiversitatea pădurilor tropicale este unică și de neînlocuit, însă aceste caracteristici nu le-au conferit suficientă protecție”, spune ea.

Declarația COP26

Așadar, este evident că protejarea pădurilor și reîmpădurirea sunt factori esențiali pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015.

Aproape un sfert din toate emisiile antropice sunt cauzate de activități de utilizare a terenului, cum ar fi exploatarea forestieră, defrișările și agricultura.

Spre exemplu, în ultimii douăzeci de ani, bazinul Amazonului a pierdut aproximativ 10.000 de km pătrați pe an, conform evaluărilor bazate pe informații din satelit.

Într-un raport publicat în revista Nature în iulie 2021, cercetătorii au confirmat faptul că pădurea Amazoniană a devenit mai degrabă o sursă care emite mai mult dioxid de carbon decât absoarbe, de vină pentru acest lucru fiind tăierile masive și incendiile tot mai dese.

Pentru a rezolva problema, 141 de state au semnat Declarația liderilor de la Glasgow privind Pădurile și Utilizarea Terenurilor în cadrul COP26 din noiembrie anul trecut, angajându-se să oprească și să compenseze pierderea și distrugerea pădurilor până în 2030.

Angajamentul este susținut de aproape 20 de miliarde de dolari în fonduri publice și private și este aprobat de peste 100 de lideri care reprezintă mai mult de 85% din pădurile lumii, inclusiv pădurea tropicală Amazoniană, taigaua din nordul Canadei și pădurea tropicală din bazinul Congo.

Printre semnatari se numără Brazilia și Rusia, state cunoscute pentru amploarea defrișărilor de pe teritoriile lor, precum și SUA, China, Australia și Franța.

Una dintre clauzele declarației face referire la gestionarea localnicilor și a grupurilor de indigeni care și-au transmis din moși-strămoși cunoștințe în materie de conservare a pădurilor.

De asemenea, în noiembrie, Uniunea Europeană a propus un proiect de lege prin care companiilor li se solicită să demonstreze că lanțurile lor de aprovizionare la nivel mondial nu contribuie la distrugerea pădurilor, în special în cazul producției la scară industrială de carne de vită, soia, cherestea și ulei de palmier.

Mai este cale lungă de parcurs

„Pădurile au fost distruse din cauza eșecului pieței”, a afirmat la COP26 pentru RFI, Kevin Conrad, reprezentant special privind clima pentru Papua Noua Guinee și director executiv al Coaliției pentru Păduri Tropicale.

„Apreciem lemnul, apreciem ceea ce putem planta pe pământ și până nu vom aprecia pădurile pentru serviciile lor ecologice, cum ar fi absorbția dioxidului de carbon din atmosferă, stabilizarea ciclului apei în natură, până când nu ne vom da seama că pădurile sunt mai valoroase sănătoase, și nu distruse, vom continua să le pierdem treptat. De aceea, taxele pentru emisiile de carbon din pădurile sănătoase, pentru a le menține astfel, sunt o parte importantă a soluției și este ceea ce încercăm să realizăm”.

‍