Impactul sistemului alimentar asupra climei poate fi uriaș dacă nu sunt bine gestionate resursele din acest lanț și diferă în funcție de câțiva factori esențiali de care ar fi bine să ținem cont: de unde vine mâncarea pe care o consumăm, de câte resurse a fost nevoie pentru a fi produsă, câți kilometri a parcurs până la raft și care este amprenta de carbon a dietei pe care o avem?
Deși poate părea mai puțin evident, alegerile alimentare pe care le facem zi de zi au un impact direct asupra mediului înconjurător, ramificațiile lor întinzându-se la nivel global. De altfel, există o legătură directă între sistemul alimentar și schimbările climatice, cele două influențându-se reciproc. Dr. Lorena Axinte a analizat toate aceste aspecte.
Ce mâncăm ca să ajutăm planeta și să rămânem sănătoși?
Dieta potrivită pentru a ne reduce amprenta de carbon depinde, într-o oarecare măsură, de locul unde ne aflăm. O parte din gazele cu efect de seră (GES) sunt emise în timpul procesării, transportului și comerțului. Cu toate acestea, emisiile din timpul producției (și nu cele din timpul transportului) au cea mai mare pondere, așa că este util să știm care sunt alimentele pe care ar fi bine să le evităm sau să le consumăm mai rar.
Comparată cu oricare altă sursă de hrană, carnea rumegătoarelor (bovine, ovine, capre) emite cea mai mare cantitate de GES. Fiecare porție de carne de vită este de aproximativ 316 ori mai intensă în GES decât leguminoasele, de 115 ori față de nuci și semințe, și de 40 de ori față de soia. Aceste calcule includ emisiile asociate cu defrișările pentru uleiurile de palmier și soia, demonstrând că o dietă centrată pe carne (și într-o măsură ceva mai mică pe lactate) este dăunătoare pentru mediul înconjurător.
Și peștii furajeri (sardine, hering) emit o cantitate relativ redusă de GES, însă consumul de apă necesar pentru creșterea peștilor este considerabil mai mare față de consumul de apă pentru celelalte alimente.
Graficul de mai jos estimează contribuția fiecărui aliment la GES, primele locuri fiind ocupate de carnea de vită, carnea de miel și produsele lactate. În funcție de felul și locul unde este produs alimentul, impactul său variază.
Dietele vegane tind să aibă amprenta cea mai redusă de GES pe cap de locuitor în 97% din cele 140 țări incluse într-un studiu realizat de Centrul Johns Hopkins Pentru un Viitor Locuibil.
Același studiu menționează că dacă întreaga lume ar adopta dieta tipică țărilor bogate (hipercalorice, bogate în carne și lactate), emisiile de GES ar crește cu 135%, iar consumul de apă cu 47%. Și totuși, nu înseamnă că întreaga populație trebuie să devină vegană. Adaptarea regimului alimentar trebuie să țină cont nunumai de impactul pentru mediul înconjurător, ci și de locație, cultură, acces, nutriție, precum și preferințe personale.
Un regim alimentar flexitarian, bazat în principal pe surse vegetale, poate include cantități modeste de produse de origine animală. Așa numita „dieta de sănătate planetară” (planetary health diet) recomandă un consum maxim de 98g de carne roșie (carne de porc, carne de vită sau miel), 203g de pasăre și 196g de pește pe săptămână.
Sărbători de iarnă mai prietenoase cu mediul înconjurător
Suntem obișnuiți să asociem belșugul cu bunăstarea, iar Crăciunul este una dintre perioadele în care cumpărăm și cheltuim în exces. Indiferent de categorie, am putea încerca să cumpărăm și să irosim mai puțin.
Pe lângă amprenta de carbon din cadrul producției, mâncarea noastră continuă să emită GES mai ales când ajunge să se descompună în groapa de gunoi. În Uniunea Europeană, 20% din totalul de alimente produse sunt pierdute sau risipite, în 70% din cazuri acest lucru întâmplându-se în gospodării. Dacă am integra toată cantitatea de alimente risipite la nivel mondial într-un top al celor mai mari emițători de GES, aceasta ar ocupa locul 3, după SUA și China.
Un studiu realizat de Food Waste Combat arată că în România cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri, din care 33-50% ajunge la gunoi. Practic, din 3 plase de cumpărături, cel puțin una ne este inutilă, aruncată.
Cea mai eficientă metodă de a evita risipa este prin a cumpăra mai puțin. Dacă am cumpăra mai puțin și mai des, am putea să evităm risipa. Așa cum arată graficul următor, în România tindem să aruncăm atât mâncarea gătită, cât și alimentele proaspete, precum legume și fructe.
Mai multe detalii și idei pentru depozitarea corectă a alimentelor, idei de refolosire a resturilor rămase, alternative vegane, schimbări de perspectivă și concepte detaliate de Dr. Lorena Axinte pentru infoclima.ro, aici.