Stiri

Bulgarii, sufocați de poluare, își fac griji pentru impactul poluării asupra COVID-19

3
min
11/12/2020

Cetățeni care nu mai suportă nivelurile ridicate de poluare a aerului, anvelopele și mobila veche arse pentru încălzire, cer explicații din partea Comisiei Europene.

Ar putea fi vorba despre România, dar toate acestea se întâmplă și în Bulgaria. În Sofia, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, odată cu scăderea mercurului în termometre, smogul dens și gri învăluie capitala înconjurată de munți.

Văzut de sus, orașul arată ca un lac cenușiu de murdărie, suntem reticenți să ne întoarcem în capitală după escapade din weekend”, spune Georgy Pavlov, specialist IT în vârstă de 39 de ani.

În ultimele zile, hărțile în nuanțe de violet care atestă nivelul ridicat de particule fine din atmosferă au invadat rețelele sociale, însoțite de comentarii amare despre guvernare și calitatea vieții în această țară pe care zeci de mii de bulgari o părăsesc în fiecare an.

În mai multe rânduri, în ultimii ani, concentrația în 24 de ore a particulelor fine PM10 (mai mici de 10 microni) din atmosferă a depășit cu mult valoarea-limită zilnică admisă de 50 micrograme pe metru cub, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit datelor oficiale.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a chemat Bulgaria în fața Curții Europene de Justiție pentru nerespectarea „sistematică” a acestei valori-limită a PM10. Guvernul „nu a început cu adevărat să pună în aplicare măsuri pe teren”, a argumentat Bruxelles.

Vinovații sunt însă cunoscuți: praful, emisiile de la încălzirea cu cărbune sau lemn, dar și gazele de eșapament de la parcul auto îmbătrânit și particulele rezultate de la uzura anvelopelor. În cartierele sărace, anvelope, mobilă veche și materiale plastice sunt încă arse pentru încălzire.

Mortalitate record

Iarna aceasta, însă, poluarea se combină cu noul coronavirus, cei doi factori agravând situația, potrivit mai multor studii recente.

Nici un organ din corp nu rămâne neafectat de poluarea cu particule fine” și acționează „în sinergie” cu COVID-19, a declarat pentru AFP pneumologul Alexander Simidciev.

Aceste particule minuscule, odată ce intră în sistemul respirator, atacă plămânii și inima, ceea ce poate agrava efectul virusului. Acestea facilitează, de asemenea, pătrunderea lui în celule, explică medicul.

El observă o „corelație între harta poluării aerului din Europa și punctele fierbinți ale bolii COVID-19”.

Numărul deceselor asociate pandemiei aatins un nivel fără precedent săptămâna trecută în Bulgaria, cu 983 de deceseîn perioada 1-7 decembrie, la o țară cu aproape șapte milioane de locuitori. Înfiecare an, între 15.000 și 18.000 de bulgari mor din cauza calității aerului.