Stiri

EXCLUSIV Adina-Eliza Croitoru, climatolog: Poziţia slabă a României într-un top global de mediu e cauzată de politicile ţării

7
min
11/1/2023

Din 59 de ţări şi UE, care împreună cauzează 92% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la nivel global, România a ocupat locul 43.

Motivul principal pentru care România a pierdut şapte locuri într-un singur an în topul Climate Change Performance Index (CCPI) este performanţa slabă constantă în ceea ce priveşte politicile climatice, potrivit unui climatolog.

„Lipsa unor strategii și planuri de acțiune de atenuare și adaptare la schimbările climatice la nivel local și instituțional, care să transpună măsurile din documentele internaționale și naționale la nivel local/instituțional, să favorizeze atingerea țintelor naționale și internaționale și care să ghideze comportamentul populației și al agenților socio-economici, conduce la scorurile foarte slabe”, a spus Adina-Eliza Croitoru, profesor universitar doctor la Universitatea Babeş-Bolyai.

„Ar trebui încurajată și reglementată ca fiind obligatorie elaborarea unor astfel de documente, inclusiv a mecanismelor de monitorizare a progresului”, a spus ea pentru Green News.

Reacţia lui Croitoru a venit în urma publicării CCPI, care monitorizează eforturile pe care le fac statele lumii pentru a proteja planeta de o catastrofă climatică.

Din 59 de ţări şi UE, care împreună cauzează 92% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la nivel global, România a ocupat locul 43.

„România își păstrează trendul descrescător din ultimii ani, poate puțin mai accelerat în ultimul an; începând cu 2020 s-a înregistrat o descreștere în clasament cu șase poziții pe an. Totuși, nu trebuie să uităm că suntem în fața altor state foarte dezvoltate (Japonia, China, SUA, Australia, Canada, Rusia), dar și a unor țări importante din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia)”, a spus Croitoru.

Climatologul a adăugat că există un progres faţă de anul anterior şi în ceea ce priveşte consumul de energie al cetăţenilor şi al agenţilor economici. Însă progresul ar putea fi mai mare prin măsuri precum eficientizarea energetică a clădirilor și a proceselor industriale și de producție, dar și prin utilizarea de echipamente electrice, electronice și electrocasnice cu consum mic de energie.

În ceea ce priveşte performanţa mai slabă legată de emisiile de GES, aceasta poate fi cauzată de restricţiile de circulaţie din timpul pandemiei de Covid-19, traficul rutier revenind la normal în urma crizei sanitare, a explicat ea.

Pentru a diminua emisiile, Croitoru a spus că trebuie să fie încurajată utilizarea transportului în comun şi electrificarea lui şi dezvoltarea infrastructurilor de energie verde și de vehicule mici precum biciclete.

Şi energia regenerabilă a înregistrat însă o scădere, pe care Croitoru o motivează prin „ponderea mică a surselor de producție a energiei regenerabile în totalul producției naționale de energie”.

„Seceta severă din anul 2022 a afectat resursele de apă și este posibil că aceasta să fie una din cauzele care au generat un consum mai mic de energie regenerabilă, ca urmare a unei producții mai mici la nivel național de hidroenergie, întrucât în România o pondere consistentă în producerea de energie verde provine din domeniul hidroenergiei”, a spus ea.

Pentru îmbunătățirea performanței în energie regenerabilă, Croitoru a spus că România are nevoie de investiții „masive” în infrastructură de producere a energiei verzi.

Sursa foto: Wikimedia Commons/ Bela Geletneky