Alegerea şi folosirea hidrogenului pot ajuta în lupta împotriva crizei climatice, însă există pericole de care trebuie să fim conştienţi înainte să extindem utilizarea lui, au avertizat activiştii de mediu.

O analiză publicată de WWF România şi Bankwatch România arată că hidrogenul este văzut ca o soluţie pentru atingerea neutralităţii climatice şi ca înlocuitor al combustibililor fosili, însă aplicaţiile lui economice sunt în prezent limitate. Rezultatele studiului vin în contextul în care ţara noastră este în procesul de elaborare al Strategiei hidrogenului cu scopul de a decarboniza economia.

„Principala concluzie este că hidrogenul 'verde ', produs cu energie regenerabilă prin electroliza apei ar trebui să fie prioritar pentru că are cele mai reduse emisii de carbon. Pe de altă parte, la nivel european este încurajat și hidrogenul 'albastru ', produs din combustibili fosili cu tehnologii de captare a carbonului, un pericol în viziunea activiștilor de mediu”, a spus Mihai Constantin, Climate & Energy manager la WWF România.

Mai poţi citi: Bill Gates vrea să modifice hrana vacilor pentru a reduce încălzirea globală. Cum va face acest lucru

„Considerăm că hidrogenul albastru ar crește riscul de a fi blocați într-o dependență suplimentară de combustibilii fosili, în loc să accelerăm procesul de renunțare la aceștia. Studiile analizate arată că, din cauza scurgerilor de metan care au loc pe tot lanțul de aprovizionare cu gaz fosil, emisiile de gaze cu efect de seră ar fi mai mari decât în cazul utilizării directe a gazului fosil”, a spus Raluca Petcu, fossil gas campaigner la asociația Bankwatch România.

Comisia Europeană insistă că şi hidrogenul „albastru” este folositor

Tim McPhie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru acţiune climatică şi energie, a spus pentru Green News că hidrogenul verde este prioritar, însă şi cel albastru poate fi folositor.

„Salutăm eforturile de dezvoltare a unei rețele de hidrogen în întreaga UE, care ne va ajuta să ne desprindem de importurile de combustibili fosili din Rusia. Hidrogenul regenerabil este cel mai compatibil cu obiectivele noastre de climă și mediu și, prin urmare, este principala prioritate. Dar recunoaștem, de asemenea, că hidrogenul cu emisii scăzute de carbon poate fi necesar pentru a ajuta la creșterea producției și a utilizării hidrogenului pe termen mediu”, a spus el.

Mai poţi citi: Miezul Pământului a început să se rotească invers, potrivit oamenilor de ştiinţă

„Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește obiective pentru hidrogenul regenerabil în sectoarele industriei și transporturilor și stabilește criteriile pentru definirea hidrogenului regenerabil. Comisia este mandatată să stabilească astfel de reguli tehnice într-un act delegat, care este în curs de finalizare”, a adăugat acesta.

Care este diferenţa între hidrogenul „gri”, „albastru” şi „verde”

Hidrogenul poate fi un combustibil curat, în funcţie de cum este produs, potrivit Yale Climate Connections.  În prezent, majoritatea hidrogenului existent este cunoscut ca hidrogen „gri” şi este derivat din gaz natural folosind un proces care consumă o cantitate enormă de energie şi emite mult dioxid de carbon.

Hidrogenul „albastru” este uneori descris ca fiind o alternativă curată – însă este identic cu cel „gri”, cu excepţia faptului că emisiile de dioxid de carbon sunt stocate în timpul producţiei şi ţinute astfel în afara atmosferei. Dar Mark Jacobson, profesor de inginerie de mediu la Universitatea Stanford, a  avertizat că hidrogenul „albastru” nu este chiar o opţiune prietenoasă cu mediul, întrucât se bazează pe gaz natural, a cărui producţie cauzează scurgeri de metan.

Jacobson a sugerat că folosirea energiei regenerabile precum cea eoliană şi cea solară pentru a produce hidrogen reprezintă nu doar varianta „verde” de hidrogen, ci şi varianta care va fi accesibilă din punct de vedere al costurilor.

În prezent, peste 99% din hidrogenul produs în întreaga lume provine din combustibili fosili, mai precis gaz și cărbune. Doar 0,7% din hidrogenul produs astăzi în lume este hidrogen albastru, în timp ce hidrogenul verde reprezintă doar 0,1%. Însă Europa are planuri ambițioase cu hidrogenul: până în 2030 vrea să pună în funcțiune 40 de GW de energie regenerabilă pentru a produce zece milioane de tone de hidrogen până în 2030.

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va elabora o Strategie Națională a Hidrogenului până la sfârșitul anului 2022 și apoi va adopta legislația aferentă în prima jumătate a anului 2023. Până în prezent, Strategia nu a fost pusă în dezbatere publică.

„Este nevoie de o cantitate uriașă de energie electrică din surse regenerabile pentru a produce hidrogen verde pentru a înlocui gazul fosil, iar costurile unei astfel de infrastructuri sunt considerabile și ar fi resimțite de consumatorul final. Modelările realizate de specialiști preconizează creșteri între 20-50% a facturii de gaz. Mai mult, hidrogenul verde utilizat pentru încălzirea locuințelor ar avea nevoie de şase ori mai multă energie decât pompele de căldură, cea mai eficientă și sustenabilă metodă”, a spus Mihai Constantin din partea WWF România.

Sursa foto: Flickr/ Green Energy Futures/ CC BY-NC-SA 2.0