Stiri

O zonă umedă renaturată din Delta Dunării riscă să fie transformată din nou în teren agricol

5
min
5/2/2024

O zonă umedă renaturată din Delta Dunării riscă să fie transformată, din nou, în teren agricol, în urma unei hotărâri judecătoreşti în favoarea câtorva companii agricole, potrivit activiştilor de mediu.

Şi asta deşi 97% dintre localnici o preferă în starea sa actuală şi nu doresc ca ea să fie secată şi folosită din nou în scopuri agricole, potrivit unui sondaj al organizaţiei de mediu WWF România.

„O zonă redevenită umedă în mod natural din Delta Dunării ar putea fi în curând transformată din nou în teren agricol, în ciuda opoziţiei comunităţii locale, care beneficiază de avantajele oferite de natură în ceea ce priveşte mijloacele de trai şi rezistenţa la schimbările climatice”, au transmis reprezentanţii organizaţiei într-un comunicat de presă.

Zona umedă s-a umplut de biodiversitate după ce a primit fonduri UE

În iunie 2023, apele umflate ale Dunării au rupt digul care înconjoară o zonă de lângă Mahmudia. Zona fusese restaurată în urmă cu opt ani cu fonduri de la Uniunea Europeană şi se umpluse de biodiversitate, fapt ce a stimulat semnificativ turismul. Au fost inundate peste 1.000 de hectare de terenuri agricole, iar acestea au redevenit un ecosistem tipic deltaic.

Foto: Marius Vasile

Însă, deţinătorii de concesiuni agricole din zonă au obţinut în primă instanţă o hotărâre judecătorească de reconversie a zonei în teren agricol. Însă această hotărâre ameninţă să distrugă întreaga zonă umedă, inclusiv zona restaurată cu fonduri europene, conform WWF România.

Potrivit organizaţiei, zona umedă de la Mahmudia ar trebui să fie desemnată de Guvern drept „zonă de reconstrucţie ecologică de interes naţional” pentru a proteja cea mai mare zonă umedă din Europa.

De ce zona umedă nu ar trebui transformată în teren agricol

„Ecosistemul deltaic refăcut a îmbunătăţit rapid calitatea apei şi a determinat înmulţirea populaţiilor de peşti şi alte specii sălbatice din zonă, în beneficiul pescarilor locali şi al operatorilor de turism, deoarece situl a devenit un magnet pentru vizitatori. Numărul de pensiuni turistice s-a dublat după renaturare - investitorii în unităţi de cazare considerând, pe de o parte, zona reconstruită ca fiind o potenţială atracţie turistică şi, pe de altă parte, profitând de disponibilitatea fondurilor europene”, a mai arătat comunicatul, adăugând că deţinătorii de contracte de concesiune agricolă „plătesc taxe relativ modeste”, iar „majoritatea profiturilor nu se întorc în comunitate sau în Deltă".

La rândul său, Musonda Mumba, secretarul general al Convenţiei privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională, a spus că „nu ne putem permite să pierdem mai multe zone umede”. Şi asta, în condiţiile în care Delta a pierdut de-a lungul anilor suprafeţe mari, prin îndiguiri, desecări şi transformarea zonelor umede în terenuri agricole în timpul comunismului, ceea ce a afectat nu doar natura, ci şi mijloacele de trai locale, în special pescuitul.

Delta Dunării, supranumită „perla turismului românesc” şi parte a patrimoniului UNESCO, este unul dintre cele mai valoroase habitate de pe continent pentru fauna din zonele umede. În prezent, terenurile agricole reprezintă aproape 13% din suprafaţa Deltei, mare parte dintre acestea fiind concesionate pentru o perioadă de până la 30 de ani unor mari companii agricole comerciale.

„Viitoarea lege a UE arată că România ar trebui să refacă Delta”

„Având în vedere echilibrul fragil al ecosistemelor sale de zone umede și impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice, activitățile agricole comerciale pe scară largă în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt incompatibile cu dezvoltarea durabilă”, a spus Orieta Hulea, directorul național WWF-România.

„Viitoarea lege a UE privind refacerea naturii arată că România ar trebui să se concentreze pe refacerea Deltei Dunării - îmbunătățind sănătatea acestei zone umede de importanță globală și aducând beneficii comunităților locale precum cea din Mahmudia, care se opun cu fermitate unei întoarceri a terenurilor inundate la agricultură intensivă", a adăugat Orieta Hulea.

Foto principală: Bogdan Lungu