Ţara insulară din Oceania a câştigat miercuri un vot istoric la Organizația Națiunilor Unite (ONU), prin care solicită celei mai înalte instanțe din lume să stabilească pentru prima dată obligațiile pe care țările le au în abordarea crizei climatică – și consecințele dacă nu acţionează.
Vanuatu s-a confruntat de mult timp cu impactul disproporționat al creșterii nivelului mărilor și al furtunilor tot mai intense. De aceea, în 2021, a lansat apelul către Curtea Internațională de Justiție a ONU să ofere un „aviz consultativ” cu privire la responsabilitatea legală a guvernelor de a lupta împotriva crizei climatice, argumentând că schimbările climatice au devenit o problemă a drepturilor omului pentru insulele Pacificului.
Deși avizul consultativ nu va fi obligatoriu, va avea greutate și autoritate semnificative și ar putea influenţa viitoarele negocieri şi procese legale globale privind clima, potrivit CNN.
Rezoluția de miercuri pentru un aviz consultativ a fost adoptată cu o majoritate de peste 130 de țări. Doi dintre cei mai mari poluatori climatici din lume, SUA și China, nu și-au exprimat sprijinul, dar nu s-au opus, astfel că măsura a fost adoptată prin consens.
Este pentru prima dată când cea mai înaltă instanță internațională este pusă să abordeze problema crizei climatice.
„Astăzi am asistat la o victorie pentru justiția climatică de proporții epice”, a spus Ishmael Kalsakau, prim-ministrul Vanuatuului, la scurt timp după adoptarea rezoluției. „Faptul că o mică națiune insulară din Pacific precum Vanuatu a reușit să obţină cu succes un astfel de rezultat transformator arată sprijinul incredibil din toate colțurile globului.”
„Este destul de istoric”, a spus Ralph Regenvanu, ministrul de adaptare la schimbările climatice din Vanuatu.
Ideea de a solicita un aviz consultativ de la cea mai înaltă curte de justiţie din lume a pornit în cadrul unui curs de drept al mediului în Fiji în 2019.
Cynthia Houniuhi, președintele „Studenţilor din Insulele Pacificului care Luptă împotriva Schimbărilor Climatice”, a spus că ea și colegii ei au căutat modalități de a aborda criza climatică prin diferite căi juridice internaționale, până când au decis că cea mai potrivită este Curtea Internațională de Justiție.
„Ca să fiu sincer, la început am ezitat foarte mult când a fost discutată această idee”, a spus Houniuhi, adăugând: „Mintea îmi tot spunea să mă retrag. Adică, să fim realiști aici, a fost un obiectiv prea ambițios. Cum ar putea un grup mic de studenți din regiunea Pacificului să convingă majoritatea membrilor ONU să susțină această inițiativă?”
Dar, pe măsură ce națiunile din Insulele Pacificului a continuat să sufere din cauza temperaturilor mai ridicate și a mai multor secete, a creșterii nivelului mării și a ciclonilor din ce în ce mai intenşi, Houniuhi și-a dat seama că trebuie să facă acest lucru.
„La ce folosește să înveți toată teoria, dacă oamenii nu luptă împotriva celei mai mari amenințări la adresa securității lor?” a spus ea. „Amintirile copilăriei în satul meu cu oamenii mei se estompează încet, pe măsură ce mediul care ne-a susținut se dezintegrează în fața ochilor noștri”, a adăugat aceasta.
Foto: Freepik