Deşi fiecare român trebuie să beneficieze de un spaţiu verde public de cel puţin 26 de metri pătraţi, potrivit legii, bucureştenii au parte de mai puţin de 10 metri pătraţi fiecare, conform unui reportaj realizat de Prima TV.
Cu toate acestea, asaltul asupra parcurilor din Bucureşti continuă. În renumitul parc IOR din inima Capitalei, Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv 12 hectare, care au fost retrocedate în 2005, iar spaţiul va fi folosit pentru o construcţie, într-un oraş deja sufocat de betoane.
Şi Parcul Teilor, inaugurat în 2020, prezintă probleme. A fost construit peste o fostă groapă de gunoi, iar acum se zvoneşte că se construieşte o spălătorie auto, iar şantierul nu arată niciun afiş în care să se spună ce se construieşte.
„În primul rând, nu ar trebui să realizăm spații verzi pe foste gropi de gunoi neautorizate. Problema se pune și-n alt mod, atâta timp cât nici nu știu ce au depozitat. Gândiți-vă că dacă am depozitat plastice, tot felul de menajer și alte lucruri încep acele reacții chimice, care degajează hidrogenul sulfurat, acela pentru care jumătate din bucureșteni suferă și care este extrem de nociv. Legislația spune clar, acele depozite trebuiesc desființate, dar nicidecum acoperite, mai ales că ne aflăm într-un oraș, într-un cartier, ați văzut, acolo se dezvoltă, sunt dezvoltări imobiliare extrem de importante”, a spus Dan Trifu, preşedinte Ecocivica.
„Trebuie să vedem dacă terenul este înregistrat ca spațiu verde, în documentații urbanistice sau în planurile de amenajare. Chiar dacă nu ar fi pe acel teren, să spunem spațiul verde, oricum nu pot să pui o spălătorie la intrarea unui parc sau în proximitatea unui parc, pentru că instalațiile de spălat să știți că dezvoltă o un zgomot undeva la 120 de decibeli, echivalent cu decolarea unui avion”, a mai spus el la postul de televiziune.
Trifu a subliniat faptul că deşi legislaţia naţională din 2013 impune 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar Organizaţia Mondială a sănătăţii a recomandat între timp 50 de metri pătraţi din cauza schimbărilor climatice, în Bucureşti există aproximativ 7,5 de metri pătraţi per locuitor.
„Orice pierdere de spațiu verde nu face altceva decât să mărească numărul de îmbolnăviri și de decese în București și nu numai, căci și celelalte localități ale țării sunt afectate de aceste retrocedări de spații verzi, care sunt făcute contrar legii, pentru că un spațiu verde normal că nu putea fi retrocedat, mai ales dacă se află în domeniul public, sub nicio formă, spune legea 213 privind proprietatea publică”, a concluzionat Trifu.
Foto: evening_tao/Freepik