Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României, potrivit unui nou studiu.
Cercetarea, efectuată între 2022 şi 2023, a dezvăluit că sectorul românesc al Dunării transportă în fiecare an, în medie, 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic, care au un impact major asupra biosferei acvatice.
Studiul a fost efectuat în trei secţiuni pe traseul românesc al Dunării: Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porțile de Fier II) și Isaccea (după ultimul afluent – râul Prut, înainte de Delta Dunării).
Cele mai mari randamente de transport annual au fost înregistrate la staţia de prelevare Moldova Veche: între 93 și 100 tone/an material plastic total, dintre care 46-51 tone/an microplastic, 47-49 tone/an macroplastic. Probele de aluviuni recoltate din zona Moldova Veche conțin cantități de câteva ori mai mari, atât de microplastic cât și de macroplastic, față de cele recoltate în zonele Gruia si Isaccea.
„Se impune o monitorizare continuă, multianuală, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secțiuni dintre afluenți, pentru a identifica evoluția dinamică a prezenței particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia și a măsurilor de ameliorare”, a spus Doru Mitrana, președintele Asociației Mai Mult Verde, care a realizat acest studiu - primul privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în România - alături de asociaţia Global Water Partnership (GWP) România.
„Consecinţele sunt diverse. Situaţia este gravă”
„Studiul acesta reprezintă un sprijin pentru organizațiile guvernamentale care pot direcționa eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informațiile sunt relevante pentru comunitatea de cercetători și activiști de mediu, comunitate care poate interveni prin activități de remediere sau prevenire a acestui tip de poluare. Tot lanțul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecințele sunt diverse. Situația este gravă și trebuie a acționat cu răspundere”, a spus coordonatorul studiului, Ionuț Procop, președinte GWP România.
Microplasticul reprezintă particule extrem de mici rezultate din plastic, cu dimensiuni de maximum 5 mm, iar macroplasticul reprezintă particule cu dimensiuni cuprinse între 5 mm și 2,5 cm. Acestea se macină în timp, sub influența materialelor abrazice și corozive din apă, și se transformă în microplastic.
În ceea ce privește analiza compozițională a microplasticului recoltat în cadrul studiului, polimerii cel mai frecvent întâlniți în probele analizate sunt polietilena (52-86%) și polipropilena (12-26%).
De unde provine plasticul din Dunăre
Polietilena a fost identificată în toate probele, în proporție de 52-86%. Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungile și recipientele. Polipropilena (prezentă în majoritatea probelor, în proporție de 12-26%) se găsește în compoziția materialelor utilizate la obținerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare și țevi.
Alți polimeri din plastic găsiți în apele Dunării sunt: polistirenul (utilizat la obținerea materialelor izolante, ambalaje și veselă de unică folosință), copolimerul EVA etilen-vinil-acetat (utilizat în obținerea materialelor izolante, adezivi, a diferitor tipuri de furtunuri, încălțăminte și ambalaje), celuloza (utilizată în industria alimentară și farmaceutică, dar și în obținerea diferitor ambalaje) și poliuretanul (utilizat cu precădere ca izolator termic, ca materie primă în industria mobilei și în obținerea vopselei, adezivilor, ambalajelor).
Activitățile de laborator au fost realizate de un colectiv format din cercetători, profesori și doctoranzi de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.
Foto: Freepik