Documentul prezintă viziunea naţională privind realizarea obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050.
„România şi-a asumat că dezvoltarea economică va fi practic decuplată de creşterea emisiilor şi vom asigura o creştere economică care nu va pune o presiune şi mai mare asupra naturii şi, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, vom arăta calea pentru întregul Glob, întregul mapamond, calea dezvoltării economice care nu generează emisii şi mai multe şi nu contribuie şi mai mult la creşterea temperaturii medii”, a spus Ministrul Mediului, Tanczos Barna.
„Contribuim astfel şi noi la atingerea ţintei de 1,5 grade Celsius, creştere medie care să nu pună în pericol habitatele, natura şi echilibrul ecologic", a adăugat Barna.
„Este esențial ca românii să înțeleagă ce ne propunem aici, pentru că tranziția aceasta nu se va întâmpla fără costuri, fără investiții, noi știm că prețul inacțiunii este mai mare decât costul pe care îl va presupune această tranziție ecologică”, a spus secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu.
Ce sectoare generează cele mai multe emisii în România
Studiul de strategie, efectuat de PwC, arată că cele mai multe emisii generate de ţara noastră provin din sectorul energiei între 1989 şi 2019, care reprezenta 67% din totalul emisiilor în 2019. Agricultura este pe locul doi cu aproape 17%, sectorul proceselor industriale și de utilizare a produsului (IPPU) cauzează 11% din emisii, iar sectorul deşeurilor, 5%.
În sectorul energiei, principalele surse de emisii sunt capacităţile de producţie de energie şi transporturile. De altfel, transporturile sunt responsabile pentru cea mai mare creştere a ponderii emisiilor din sector între 1989 şi 2019, de la 5% la 25%.
Autorităţile au ales Scenariul România Neutră
Autorităţile române au avut de ales între trei scenarii de decarbonizare până în 2050, potrivit documentului publicat: REF, Mediu şi România Neutră, alegându-l pe cel din urmă.
Scenariul REF prevedea reducerea emisiilor cu 85% în 2050 faţă de 1990, iar scenariul Mediu cu 94%.
Scenariul RO neutră, ales de statul român, vizează reducerea emisiilor cu 99% în 2050, comparativ cu 1990 şi reducerea emisiilor nete cu 78% în 2030.
Strategia pentru energie, transporturi, clădiri, industrie, agricultură şi păduri şi deşeuri
Strategia menţionează că ţintele pot fi atinse doar prin aplicarea unor politici potrivite în fiecare sector. Printre măsurile sugerate în studiu, în domeniul energiei, se numără eliminarea producţiei pe bază de huilă şi lignit până la finalul lui 2031 şi înlocuirea gazelor naturale care alimentează centralele cu gaze regenerabile până în 2036.
În ceea ce priveşte transporturile, mai precis cota de autoturisme în funcţie de combustibilul utilizat, studiul menţionează că România va trebui să aibă 0% autoturisme diesel, hibrid şi pe bază de gaz petrolier lichefiat, până în 2050. Totodată, strategia presupune 65% maşini electrice, 20% maşini pe hidrogen, 13% vehicule hibrid plug-in şi 2% pe benzină până în 2050.
Pentru clădiri, strategia menţionează înlocuirea surselor de încălzire şi răcire pe bază de cărbune, lignit, ulei şi biomasă cu pompe de căldură, care vor avea o pondere de 25% în 2050.
Măsurile care privesc industria menţionează obligaţiile sectorului de petrol şi gaze de a injecta şi stoca dioxid de carbon până în 2030, în conformitate cu legislaţia europeană cunoscută sub numele de „Net Zero Industry Act”.
În ceea ce priveşte evoluţia agriculturii, studiul preconizează o creştere anuală până în 2050 de 1,85% pentru porcinele sub 20 de kilograme, dar şi pentru cele între 20 şi 50 de kilograme; de 0,50% pentru vieri şi de 1,6% pentru scroafe pentru reproducere. Pentru vacile de lapte va exista o creştere de 1,10%, iar pentru bovine pentru sacrificat mai mari de doi ani, creşterea va fi de 0,13%. Studiul nu menționează ce impact vor avea aceste creșteri ale numărului de animale asupra emisiilor, având în vedere că se află printre cele mai poluante cărnuri și alimente.
Când vine vorba de deşeuri, până în 2030, cantitatea de deşeuri menajere per capita va scădea de la 228 kilograme în 2017 la 204 kilograme, potrivit studiului.
Pe de altă parte, volumul de deşeuri municipale incinerate sau co-incinerate anual va creşte la 500.000 de tone în 2030 şi la 900.000 de tone în 2050. Strategia menţionează „opțiunea ca aceste deșeuri să fie folosite pentru valorificare energetică în instalații de valorificare și/sau în fabrici de ciment.”
Obiective pentru sectoare sub scenariul RO Neutră
Pentru atingerea obiectivelor sectoriale de reducere a emisiilor nete până în 2050, scenariul „România Neutră” prevede că ţara a redus deja 69% din emisiile sectorului energetic vizate pentru 2050 în 2019 - şi că, până în 2035, ţara noastră va atinge 98% din obiectiv.
În ceea ce priveşte sectorul transporturilor, unde emisiile au crescut cu 41% între 1990 şi 2019, studiul avertizează că iniţial România va trebui să oprească creşterea emisiilor din acest sector până în 2035, cu obiectivul final de a reduce emisiile sectoriale cu 82% în 2050, comparativ cu 1990.
Şi emisiile cauzate de sectorul clădirilor au crescut din 1990 până în 2019 – cu 9%, iar estimările arată că acestea vor continua să crească până în 2025, însă apoi vor începe să scadă până când vor înregistra o scădere de 78% în 2050.
Pentru industrie, obiectivul este de a reduce emisiile cu 89% în 2050, scăderea aflându-se în momentul de faţă la 73% comparativ cu 1990.
Pentru agricultură, emisiile trebuie să scadă cu 49% până în 2050, însă, deja, în 2019, scăderea era de 43% comparativ cu 1990.
Deşi obiectivul pentru sectorul deşeurilor este de a reduce emisiile nete cu 73% până în 2050 comparativ cu 1990, între 1990 şi 2005 acestea au crescut cu 19%, astfel că România trebuie să facă eforturi mai mari pentru a atinge ţintele sectoriale stabilite pentru mijlocul acestui secol.
Foto: Freepik