Solul agricol are un potenţial remarcabil de a capta emisii de carbon pentru a limita încălzirea globală, potrivit unei noi analize.

Potrivit analizei realizate de mişcarea ecologică Save Soil, terenurile agricole pot capta 27% din carbonul care trebuie să fie sechestrat pentru menţine creşterea temperaturilor sub două grade Celsius, un obiectiv necesar în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Însă rezervele de sol de suprafaţă sunt în scădere, reprezentând o ameninţare existenţială pentru specia umană, potrivit organizaţiei. Anul trecut, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a anunţat că până la 40% din solul mondial este deja degradat, din cauza practicilor agricole nesustenabile şi a consumului excesiv.

„Întrucât ne aflăm la răscrucea provocărilor de mediu, este esențial să acordăm prioritate crizei tăcute care se petrece sub ochii noştri - degradarea solurilor noastre. Aceste constatări arată exact acest lucru și consolidează rolul critic al solului viu ca soluție în atenuarea schimbărilor climatice”, a spus Praveena Sridhar, coordonatorul departamentului de tehnologie al Save Soil.

Aceasta a adăugat că liderii globali vor avea o ocazie unică de a aborda soluţii pentru soluri la conferinţa climatică COP28, care se va desfăşura între 30 noiembrie şi 12 decembrie la Dubai.

Solul este unul dintre cele mai mari rezervoare de carbon, gazde de biodiversitate și sisteme de filtrare a apei din lume.  Însă pentru a acţiona ca un rezervor natural de carbon, omenirea trebuie să facă eforturi pentru a menţine materia organică în soluri la un nivel cuprins între 3-6%.

Chiar şi cele mai conservatoare măsurători ştiinţifice arată că potențialul de sechestrare a dioxidului de carbon din atmosferă de către terenurile cultivate la nivel mondial este de aproximativ 10%, iar cel al pășunilor și al pajiștilor se ridică la 17%, potenţialul tuturor terenurilor administrate de agricultori atingând 27%.

„Este timpul pentru o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care percepem și tratăm solurile noastre - nu doar ca resursă, ci și ca un aliat puternic în lupta noastră împotriva încălzirii globale. Prin evidențierea crizei globale a solului și a potențialului său de a fi o parte substanțială a unei soluții pentru climă, prin intermediul unor analize ca aceasta și în cadrul unor forumuri globale precum COP 28, putem cataliza acțiuni semnificative și putem promova un viitor în care solurile noastre să prospere; susținând biodiversitatea, securitatea alimentară și o climă stabilă”, a spus Sridhar.

Atingerea potenţialului depinde de mai multe măsuri, precum acordarea de stimulente mai puternice agricultorilor şi conservarea solului.

Potrivit Dr Paul Luu, secretar executiv al Iniţiativei Internaţionale „4 la 1000”, „solurile agricole şi forestiere pot oferi soluţii concrete” la provocările schimbărilor climatice şi a securităţii alimentare. „Știm că practicile agroecologice îmbunătățesc sănătatea solului și că solurile sănătoase asigură sisteme de producție alimentară durabile. După cum arată această analiză, solul este un factor important în ceea ce privește reținerea carbonului, solurile sănătoase stocând mult mai mult carbon. Este vital ca subiectul sănătății solului să fie plasat în prim-planul discuțiilor privind schimbările climatice, biodiversitatea și deșertificarea și ca acest lucru să se reflecte urgent în politicile naționale. Este o soluție cheie”, a spus Luu.

La nivel mondial, suprafața agricolă reprezintă 38% din suprafața terestră a Pământului - aproximativ cinci miliarde de hectare.

„Pământul și solul reprezintă o soluție importantă împotriva schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește reținerea carbonului, precum și reducerea poluării și refacerea biodiversității. Este nevoie de mult mai multă atenție. După cum reiese din această analiză, există un potențial uriaș în acest domeniu pentru a evita creșterea temperaturilor globale la două grade", a spus Dr. Muralee Thummarukudy, directorul biroului de coordonare a Inițiativei Globale pentru Pământ G20 în cadrul Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării.

Foto: Freepik