Annual, 29.000 de români mor prematur din cauza calităţii proaste a aerului, potrivit Agenţiei Europene de Mediu.
Directiva privind calitatea aerului reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății.
Autorităţile, obligate să măsoare calitatea aerului
Dacă aceste limite sunt depăşite, persoanele care se îmbolnăvesc din această cauză pot primi despăgubiri din partea autorităţilor care nu au luat măsuri, iar ONG-urile pot şi ele să atace problema poluării aerului în instanţă. Directiva impune autorităţilor să monteze aparate care măsoară calitatea aerului în locurile cele mai circulate.
„Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de dreptul sacru al fiecărei ființe umane la un aer curat. Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce strada stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile. Și dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc” , a spus deputatul european Nicu Ștefănuță într-un comunicat.
Cum au votat europarlamentarii români
Textul directivei a trecut mai departe cu 363 voturi pentru, 226 împotrivă și 46 abțineri. Europarlamentarii români care au votat pentru sunt: Vlad Marius Botoș, Vlad Gheorghe, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache (care fac parte din Grupul Renew Europe), Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor) și Iuliu Winkler (Grupul Partidului Popular European).
Printre cei care au fost împotrivă se numără Cristian Terheș, care face parte din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni şi europarlamentarii români din Partidul Popular European Traian Băsescu, Vasile Blaga, Siegfried Mureșan.
Printre cei care s-au abţinut de la vot se numără social-democraţii Carmen Avram, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu, Maria Grapini, Victor Negrescu, Rovana Plumb, Mihai Tudose.
Ce oraşe din România au cel mai periculos nivel de poluare
România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor.
Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.
Foto: Freepik