Solutii

România și Strategia Națională privind Economia Circulară

3
min
24/2/2023

Prezenta strategie va fi completată de un plan de acțiune care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate.

Deși nu a fost discutat pe larg subiectul în mass media din România, Comisia Europeană a sprijinit România în elaborarea unei strategii privind economia circulară, care a fost adoptată oficial de guvernul României la 21 septembrie 2022.

Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene a acordat sprijin în ceea ce privește elaborarea strategiei pentru o economie circulară prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al UE (IST). Prin urmare, României i s-a acordat asistență tehnică pe parcursul tuturor etapelor de elaborare a documentului.

Tranziția de la un model economic liniar la unul circular este un proces complex și de lungă durată, iar România se află încă la început. În această perioadă de tranziție trebuie să avem în vedere faptul că evoluţia capitalului economic şi social nu mai poate fi separată de impactul pe care activitatea umană îl are asupra cadrului natural. Dezvoltarea sistemelor socio-economice în economia circulară trebuie să acorde importanţa cuvenită structurii şi capacităţii productive şi de suport a Capitalului Natural astfel încât să protejăm mediile naturale, să reducem pierderea unor servicii ecosistemice valoroase și degajarea în mediu a poluanților.

România reprezintă de multe ori țara contrastelor

În ciuda unor progrese economice realizate în ultimul deceniu, creșterea economică a României nu este încă decuplată de generarea de deșeuri. În plus, gestionarea deșeurilor în România a rămas semnificativ în urmă, deoarece depozitarea deșeurilor, și adesea depozitarea lor ilegală, sunt încă forme dominante de gestionare a deșeurilor.

Pe de altă parte, România având una dintre cele mai mici și în scădere generări de deșeuri per consum intern de materiale dintre țările UE, are perspective favorabile pentru îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește adoptarea practicilor de EC. Se poate concluziona că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de EC, de la o mai mare eficiență a utilizării resurselor naturale și a materialelor secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.

Strategia Națională privind Economia Circulară (SNEC)

SNEC oferă o imagine de ansamblu a 14 sectoare economice din România din punct de vedere al potențialului lor de circularitate.

Sectoarele energie, apă și deșeuri sunt abordate în toate cele 14 sectoare într-o manieră transversală. Apa și deșeurile sunt, de asemenea, prezentate separat pentru a evidenția provocările și potențialul lor de circularitate, având în vedere infrastructura încă slab dezvoltată din România în aceste domenii. Pe baza analizei preliminare, se poate concluziona că îmbunătățirea EC are cel mai mare potențial în agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Tranziția către EC trebuie să se desfășoare astfel încât să nu afecteze calitatea, productivitatea, competitivitatea și performanța. Acest lucru este cu atât mai important cu cât mediul de afaceri din România este caracterizat de întreprinderi mici și mijlocii, cu o prezență semnificativă a microîntreprinderilor, care au o contribuție relativ importantă în ceea ce privește valoarea adăugată și locurile de muncă.

Pentru a atinge obiectivul general, următoarele direcții ar trebui urmărite prin elaborarea de politici menite să avanseze EC în România:

  • reducerea consumului de materii prime virgine prin activități durabile de extracție, reciclare și recuperare;
  • reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea de viață a produselor;
  • reducerea impactului activităților de producție asupra mediului;
  • reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului;
  • îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, comunicarea și colaborarea dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

În efortul de a contribui la procesul de tranzițiela EC se va constitui o structură de guvernanță a EC în România care să definească în mod clar rolurile și responsabilitățile instituțiilor implicate. Aceasta va include o structură de coordonare, gestionată la centrul Guvernului și una executivă, stabilită în cadrul tuturor ministerelor care se ocupă de activitățile legate de EC. Prezenta strategie va fi completată de un plan de acțiune care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare și responsabili pentru realizarea acțiunilor.