Finanţarea adecvată şi asigurarea unei conectivităţi de înaltă calitate se numără printre măsurile urgente care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030, potrivit unei cercetări derulate de o companie de telecomunicaţii.
Cetățenii români nu prea știu ce spun
În cadrul studiului care a cuprins zece ţări europene, inclusiv România, comandat de Vodafone şi realizat de Opinion Matters - "Pregătiţi pentru oraşele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată (Fit for the Future Cities: How technology can accelerate sustainable change)", au fost chestionaţi 550 de experţi în tehnologie şi inovaţie pentru oraşe, pentru a identifica rata de adopţie a soluţiilor pentru oraşe inteligente, oportunităţile şi blocajele.
Citește și: 750 de milioane de euro au plătit cinci mari companii petroliere pentru a beneficia de o imagine verde
Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea oraşelor inteligente în Europa: 75% dintre românii chestionaţi au spus că ţara lor şi-a început deja parcursul de transformare digitală către oraşe inteligente iar 60% au considerat că soluţiile de tip smart city sunt apreciate de autorităţile locale din România.
"New Explorer" şi "Pathfinder"
Raportul identifică cinci stadii de adopţie a oraşelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeaşi proporţie (35%) în categoriile "New Explorer" şi "Pathfinder". "New Explorer" se referă la oraşele care încep să-şi alinieze priorităţile politice la progresele digitale.
Prin urmare, sunt dornice să îşi înceapă parcursul şi să adopte soluţii inteligente. "Pathfinder" se referă la oraşele care au implementat deja câteva soluţii tehnologice, dar nu au o strategie clară şi sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere.
Citește și: Reciclarea în UE, creștere de 50% în 16 ani. România, pe ultimul loc
Dintre oraşele româneşti luate în calcul pentru analiză, niciunul nu a fost considerat "Front-Runner", categorie care include oraşele mature tehnologic, dornice să investească în soluţii inovatoare.
Totodată, șapte din zece oraşe europene analizate intenţionează să investească în soluţii inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între două şi zece milioane de euro în următorii trei ani.
"Fragmentarea responsabilităţilor"
Chiar dacă cele zece ţări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la oraşele inteligente, experţii au evidenţiat o "fragmentare a responsabilităţilor".
Aceasta înseamnă că depăşirea obstacolelor necesită adesea intervenţii la diferite niveluri administrativ-teritoriale şi depăşirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaţionale între consiliile locale, guverne şi organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.
Potrivit comunicatului Vodafone, experţii au considerat că principalele bariere în calea implementării oraşelor inteligente includ: lipsa de fonduri; legislaţia; infrastructura; problemele legate de confidenţialitate şi siguranţă; complexitatea procedurilor de achiziţie; lipsa strategiei şi a competenţelor digitale.
Orașe inteligente, autorități – mai puțin
"Oraşele inteligente joacă un rol esenţial în Europa, având capacitatea de a se adapta celor mai mari provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi criza energetică în curs. În contextul în care trei sferturi dintre cetăţenii UE trăiesc în oraşe, oraşele reprezentând 78% din consumul de energie din lume, trebuie să investim în soluţii digitale capabile să reducă consumul general de energie şi dependenţa de sursele bazate pe combustibili fosili.
Dacă toate părţile interesate din sectoarele public şi privat se pot alia pentru a prioritiza dezvoltarea de tehnologii inovatoare, a infrastructurii adecvate şi a competenţelor digitale, putem face faţă provocărilor Europei în materie de mobilitate, digitalizare şi eficienţă energetică", consideră Joakim Reiter, Chief External Affairs Officer al Vodafone Group.
România, pe ultimul loc
Potrivit rezultatelor DESI, citate în comunicat, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale şi la competenţele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea şi promovarea soluţiilor pentru oraşe inteligente.
Raportul identifică domeniile-cheie în care anumite politici ar putea accelera adoptarea oraşelor inteligente în Europa şi recomandă patru acţiuni specifice: asigurarea unei finanţări adecvate, atât prin investiţii publice, cât şi private, şi sprijin acordat oraşelor pentru accesarea acestora; dezvoltarea planurilor pentru oraşe inteligente, prin încurajarea creării de grupuri de lucru; îmbunătăţirea abilităţilor digitale atât pentru forţa de muncă implicată în selectarea şi implementarea de soluţii pentru oraşe inteligente, cât şi pentru cetăţenii care vor utiliza serviciile pe care le sprijină aceste soluţii; conectivitate de înaltă calitate disponibilă şi accesibilă tuturor, deoarece acesta este catalizatorul pentru dezvoltarea de succes a unui oraş inteligent.
Care sunt cele zece țări
Sondajul online a fost realizat de Opinion Matters, o companie independentă de consultanţă şi cercetare de piaţă, care a colectat răspunsuri din Spania, Marea Britanie, Italia, Germania, România, Portugalia, Cehia, Turcia, Grecia şi Finlanda. Cercetarea a avut loc în perioada 15 martie - 19 aprilie 2022.
Vodafone operează reţele mobile şi fixe în 21 de ţări şi colaborează cu reţele mobile în alte 47 de ţări. La 30 iunie 2022, compania avea peste 300 de milioane de utilizatori de servicii mobile, peste 28 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix şi peste 22 de milioane de clienţi ai serviciilor TV.
Vodafone este lider mondial în domeniul IoT (Internet of Things), conectând peste 160 de milioane de dispozitive şi platforme.
Sursa foto: PxHere