Închiși în case, oamenii și-au făcut ordine în dulapuri, au cumpărat apoi alte haine de la magazinele second hand sau și le-au confecționat singuri.

Doi din cinci britanici și-au făcut o sortare a hainelor în timpul pandemiei de Covid, iar centrele de donații au primit mai multe piese vestimentare decât puteau stoca. Însă, în același timp, magazinele second-hand au fost luate cu asalt: Depop, un astfel de magazin, dar online, a înregistrat trafic de 200%. Ebay a vândut cu 1.211% mai multe obiecte la mâna a doua în iunie decât în aceea lună din 2018, cu o creștere de 195.691% la achizițiile hainelor de designer, care au primit o nouă viață.

Unele branduri au creat haine din materiale abandonate, care ar fi ajuns la groapa de gunoi, iar unii designeri au folosit materiale și resturi din colecțiile trecute. De asemenea, au crescut vânzările la accesorii de cusut, pentru că oamenii au început să-și confecționeze singuri hainele.

O premieră a fost și implicarea oamenilor de știință în modă, în cadrul unui incubator. De exemplu, designerul din NewYork, Phillip Lim, și cercetătoarea Charlotte McCurdy au creat împreună o rochie de zi cu paiete obținute din alge (foto). Iar o altă echipă de designer – cercetător a creat o pereche de încălțări sport din resturi rămase în urma obținerii berii kombucha.

În 2019, multe branduri de modă vorbeau despre moda sustenabilă, despre cum creează haine din plastic reciclat. Însă rareori menționau drepturile muncitorilor. În 2020, a devenit la fel de importantă și etica.

„(N.r. La începutul pandemiei) am văzut branduri care și-au anulat comenzile din Bangladesh – comenzi care erau deja făcute – și care au refuzat să le plătească, trimițând angajații din fabrici acasă, fără mâncare. Campania #PayUp din social media, care a făcut de rușine unele branduri ca să-și plătească facturile, a arătat cum puterea oamenilor poate duce la schimbare necesară și pozitivă în industrie”, a transmis Dana Thomas, autoarea cărții Fashionopolis.

„Pandemia ne-a arătat că este necesar să ne îmbarcăm într-o călătorie sustenabilă pentru că nu avem altă opțiune. De asemenea, a dat naștere întrebărilor despre ce este important și cu siguranță va produce o schimbare în cultură. Iar schimbările din cultură sunt importante pentru că politica urmează culturii”, a susținut Celine Semaan, fondatoarea organizației Slow Factory.