Rezervaţia geologică „12 Apostoli” este un grup de stânci ce cuprinde mai multe "sculpturi" fantastice între care se remarcă figura misterioasă a Moşului, ce prezintă trei faţete distincte, toate cu chip uman.

Coloane grupate şi creste dantelate

Situată în Munţii Călimani, pe creasta ce formează cumpăna apelor dintre bazinele pâraielor Neagra Şarului şi Poiana Negrii şi coboară, peste culmile Tamau şi Pietrele Roşii, spre Vârfurile Lucaciu şi oraşul Vatra Dornei, pe raza comunei Dorna Cândreni, rezervaţia este unică în Bucovina, potrivit https://calimani.ro, www.discoverbucovina.info şi www.skytrip.ro.

Se întinde pe o suprafaţă de 200 hectare, fiind una dintre piesele de rezistenţă ale Parcul Naţional Călimani şi una din cele trei mari zone ale acestuia, alături de Rezervaţia Ştiinţifică de Jnepeniş şi Rezervaţia Lacul Iezer.

Parcul Naţional Călimani este situat în Munţii Călimani, pe versantul estic şi vestic al acestora, preponderent în treimea superioară, ajungându-se la altitudinea maximă de 2.103 metri (Vf. Pietrosu). Munţii Călimani sunt situaţi în zona vulcanică a grupei centrale a Carpaţilor Orientali, fiind delimitaţi la nord de Munţii Bârgăului şi depresiunea Dornelor, la sud de Munţii Gurghiului prin depresiunea Giurgeului, la est de Munţii Rarău-Giumalău şi la vest de Depresiunea Transilvaniei. Unicitatea geologică a Munţilor Călimani, datorată structurii geologice eruptive deosebite, vegetaţia bogată de zâmbru şi jneapăn, existenţa habitatului cocoşului de mesteacăn, valoarea peisagistică deosebită a zonei, cu circuri suspendate pe marginea craterului vulcanic, relief variat cu abrupturi (Faţa Gardului), coloane grupate (12 Apostoli) şi creste dantelate (Pietrele Roşii) au fost argumente ce au stat la baza înfiinţării parcului naţional.

„Sculpturile” muntelui

Grupul de stânci ce formează Rezervaţia 12 Apostoli este compus din "sculpturi" precum figura unui bătrân, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteşte silueta zeiţei Nefertiti, Mareşalul, Mucenicul, Poarta Harlei. Între acestea se distinge figura misterioasă a Moşului cu trei "feţe" distincte ale chipului uman, orientate spre cele trei cărări care duc la el. Astfel, spre est, către poteca ce duce la Valea Haitii (satul Gura Haitii din judeţul Suceava), apare o faţă cu o frunte înaltă şi lată brahicefală, asemănătoare celei a zeilor (tradiţie perpetuată în marile civilizaţii antice). Spre poteca ce vine dinspre Vârful Lucaciu, de la nord, apare un cap mic cu frunte îngustă şi barbă ascuţită. O a treia faţă, mai alungită, îngustă, de tip dolicocefal, cu un coif pe cap, apare în faţa potecii dinspre Vârful Tămădău, spre sud.

Activitatea vulcanică şi a agenţilor externi a dus la crearea acestor forme stâncoase zoomorfe şi antropomorfe deosebite, care atrag numeroşi vizitatori şi care au inspirat atât folclorul local, cât şi cultul religios ortodox.

Mai poți citi: Spania vrea să obţină şase miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice şi băncilor

Istoricul Nicolae Densuşianu susţinea că ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi, care au trăit pe aceste meleaguri şi care le-au ridicat in cinstea unor zeităţi. Deşi originea acestor formaţiuni megalitice este certă (modelarea eoliană, dezagregarea fizică, eroziunea aglomeratelor) au fost înaintate şi ipoteze care susţin "modelări" provocate de om, dar care au rămas la stadiul de ipoteze romantice, seducătoare.

Accesul către Vârful 12 Apostoli (1.760) se poate face din localitatea Gura Haitii, din Poiana Negrii, sau din Vatra Dornei.

Foto: calimani.ro

‍