În plus, Comisia Europeană a constatat că depozitele de deșeuri din București nu respectă legislația europeană, deoarece nu dețin o autorizație în conformitate cu directivele privind deșeurile și depozitele de deșeuri.
Depozitul ilegal de gunoi din spatele magazinului Cocor
Bulevardele principale din centrul Bucureștiului sunt măturate și curățate zilnic, dar autoritățile locale parcă au abandonat străzile adiacente. Pe bulevardul Ion C. Brătianu, care face legătura între Piața Universității și Piața Unirii, sunt zeci de magazine.
Unele mai cochete ca altele. La câțiva pași de Piața Universității se află magazinul Cocor, unul din simbolurile regimului comunist. În spatele acestui celebru magazin de lux, pe strada Bărăției la numărul 47-49, se află unul dintre depozitele ad-hoc de deșeuri din București.
Citește și: REPORTAJ Parcul Cișmigiu, amenajat de peisagistul grădinilor imperiale de la Viena, abandonat de autorități
Acolo se aruncă gunoiul menajer, mobilierul vechi, cartoane, sticle de toate felurile, recipiente și ambalaje din plastic au fost arucate unele peste altele pe un teren privat.
Deși terenul este împrejmuit cu un gard de tablă înalt de vreo doi metri, localnicii continuă să arunce acolo gunoiul. Pe lângă mirosul înțepător, spațiul respectiv a devenit un focar de infecție. Proprietarii terenului vor să contruiască acolo o clădire de birouri.
Însă, vizavi de groapa de gunoi ilegală, pe o clădire interbelică pe care urmează să o consolideze, Primăria Capitalei a pus parcă ironic un banner imens pe care scrie „Bucureștiul trainic”.
Comisia Europeană, cu ochii pe depozitele de deșeuri și poluarea din București
Până când va deveni Bucureștiul trainic, municipalitatea se confruntă cu o criză a depozitelor de deșeuri. În data de 12 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat pachetul de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe mediu.
Conform acestui document, Comisia a constatat că „depozitele de deșeuri situate în București nu respectă cerințele legislației UE, deoarece acestea nu dețin o autorizație în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și cu Directiva privind depozitele de deșeuri”.
Totodată, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene penttru poluarea din București în primăvara anului 2020. Dosarul de infringement a fost deschis în 2009, iar Comisia Europeană l-a trimis CJUE în 2018. Însă, primarul Nicușor Dan a cerut clemență din partea Comisiei Europene la finalul anului 2020.
„Am răspuns Comisiei Europene pe două proceduri de infringement împotriva României cu privire la calitatea aerului din Bucureşti - una legată de problema prafului (PM10), alta legată de poluarea cu oxizi de azot (NO2).
În esenţă, am solicitat un răgaz pentru a fi judecaţi pe baza rezultatelor acestui mandat, am arătat voinţa noii administraţii municipale de a aborda tranşant problema poluării aerului şi am informat despre măsuri concrete, deja luate sau pe care le vom lua, pentru a reduce poluarea”, a scris primarul Nicușor Dan pe contul său de Facebook la finalul anului 2020.