Guvernul României trebuie să înainteze Comisiei Europene (CE) până la 30 aprilie un plan cu modul în care vrea să absoarbă, până în 2026, cele 1,39 miliarde de euro din REPowerEU, un nou fond al UE, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, care a fost adoptat marţi de Parlamentul European.
REPowerEU: trei piloni
Planul REPowerEU urmăreşte să reducă dependenţa energetică de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată.
Raportorii Parlamentului European pentru REPowerEU au fost eurodeputaţii români Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew) şi eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D).
"Acest nou fond va funcţiona exact cum funcţionează Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă din care este finanţat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Guvernul României va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan prin care să spună cum doreşte să absoarbă aceşti 1,39 de miliarde euro", a declarat marţi eurodeputatul liberal Siegfried Mureşan pentru jurnalişti români prezenţi la Strasbourg pentru sesiunea plenară a PE.
"CE va aproba acest plan, după care guvernul va primi imediat o prefinanţare de 20% din cele aproape 1,4 miliarde, ceea ce înseamnă aproximativ 280 de milioane de euro. Sperăm că acest sprijin va veni până la finalul primăverii, deci încă în această perioadă în care preţul energiei este mare şi povara pentru oameni şi întreprinderi este, de asemenea, mare", a afirmat el.
Guvernul are nevoie de un plan
Mureşan a subliniat că este important ca guvernul să depună planul naţional cât mai repede.
Guvernul este cel care îşi va stabili priorităţile, "iar rolul meu, ca raportor al PE, a fost să negociez legislaţia în aşa fel încât eventualele proiecte pe care guvernul intenţionează să le propună să fie eligibile. Am negociat legislaţia astfel încât ea să ofere suficientă flexibilitate pentru ca toate investiţiile în domeniul energetic - interconectare energetică, proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, proiecte care să accelereze tranziţia spre energie verde -, toate astfel de proiecte pe care guvernul le-ar putea avea în vedere, să fie eligibile", a explicat eurodeputatul liberal.
"România are în acest moment un meniu de lucruri pe care şi le poate finanţa prin REPowerEU", a declarat la rândul său eurodeputatul Dragoş Pîslaru, într-o discuţie separată cu jurnalişti români.
"Pe de o parte, discutăm de proiecte de infrastructură energetică care să ne asigure independenţa logistică de Rusia. Aici, ar fi putut să fie un terminal de gaz lichefiat la Constanţa, dar din cauză că guvernul nu a avut grijă să existe un proiect matur, s-ar putea să nu îl putem să-l finanţa. Bineînţeles, ar mai fi partea de interconectare, dacă ar mai rămâne ceva de interconectat, cum ar fi (gazoductul) BRUA. Acum ar fi momentul. Din înţelegerea mea, toate proiectele de acest tip sunt deja acoperite cu alte tipuri de finanţări, deci nu ar fi neapărat nevoie pe zona asta", a explicat eurodeputatul, membru al REPER.
Pîslaru insistă pe renovarea caselor
"Al doilea lucru pe care poate să îl facă România este să-şi crească capacitatea legată de energie verde", a adăugat el. Pîslaru a explicat că, la acest capitol, REPowerEU oferă două mari opţiuni.
Pe de o parte, este vorba de proiecte de mare anvergură, "de fotovoltaice, câmpuri de turbine eoliene ş.a.m.d.", a spus europarlamentarul.
"Dar, poate mai important decât oricând - şi asta este o noutate a REPowerEU -, România are ocazia să împingă aceste proiecte către populaţie şi micii întreprinzători", a precizat el.
"Cu alte cuvinte, în REPowerEU am obţinut o chestiune revoluţionară, şi anume să putem face microinvestiţii pentru reducerea facturii de energie la consumatorul final vulnerabil sau la micul antreprenor vulnerabil", a adăugat Pîslaru.
Potrivit acestuia, fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru modernizarea locuinţelor individuale.
"Avem în România cinci milioane de locuinţe individuale care sunt într-un stadiu de deteriorare foarte mare şi care au o problemă majoră de eficienţă energetică. Cu cât te duci într-o zonă mai mare de precaritate, cu atât costul e mai mare, pentru că lumea nu a avut bani să poată să-şi renoveze casele. Există o chestiune istorică pe care REPowerEU poate să o facă, şi anume să modernizeze la standardele lui 2023, după calculele mele, măcar 10% din tot acest fond locativ din România. Ar fi o chestiune absolut revoluţionară", a detaliat Pîslaru.
Companii de stat sau private?
El a atras atenţia însă că, din semnalele pe care le are, guvernul român ar intenţiona să folosească aceste fonduri din REPowerEU în special pentru "proiecte mari de infrastructură, făcute pe terenuri ale ADS (Agenţia Domeniilor Statului - n.r.) şi cu companii de stat de tipul Hidroelectrica şi Termoelectrica".
"Problema cu acest tip de abordare este că guvernul crede că, dacă face astfel de proiecte, le poate face mai repede, să se încadreze până în 2026. În schimb, dacă ar vrea să facă aceeaşi capacitate de megawaţi cu sectorul privat, de exemplu, adică să ofere această schemă sectorului privat, ca o co-finanţare, credinţa mea este că s-ar face şi mult mai repede, iar banii ar fi cheltuiţi şi mult mai eficient, pentru că nu ar trebui să îi dai pe toţi, ci doar o parte din ei", a detaliat el.
"Mai mult, a le da bani acum unor companii ca Hidroelectrica şi Termoelectrica, în condiţiile în care statul le-a luat banii pe care îi puseseră deoparte pentru investiţii, pentru că avea nevoie de venituri bugetare, e o chestiune fără sens (...) Pare că este vorba, de fapt, de a roti nişte bani în interiorul arcului guvernamental pentru chestiuni strict bugetare", a spus eurodeputatul.
"Nu am văzut deschidere pe acel tip de proiecte de care vă spuneam, şi anume sprijin către populaţie, prosumatori, micii antreprenori. Eu cred că guvernul va avea o problemă cu tipul acesta de propunere şi că vom observa nişte semne de întrebare serioase din partea Comisiei. Guvernul trebuie să vină cu propunerea oficială până pe 30 aprilie, iar acum dialogul dintre guvernul României şi Comisie nu este unul extrem de optimist", a atras atenţia Pîslaru.
Și creditele PNRR pot ajuta
Cei doi europarlamentari au explicat şi modurile în care ar putea fi suplimentate fondurile pe care le poate accesa România pentru proiecte din cadrul REPowerEU.
"Ştim că avem că avem 1,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile. Ştim că mai putem să folosim pentru aceste obiective (din cadrul REPowerEU - n.r.) câteva din fondurile europene tradiţionale. Dar ştim şi că putem pregăti proiecte adiţionale de investiţii pe care să le depunem, pentru a le finanţa din credite în condiţii avantajoase ce vor rămâne neutilizate din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, fiindcă unele ţări nu le-au solicitat. Va trebui ca guvernul să pregătească în următoarele săptămâni, pe lângă proiectele pe fondurile nerambursabile, eventuale proiecte în domeniul energetic care să fie finanţate din creditele rămase din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă", a spus Mureşan.
Mai poți citi: Fermele agrovoltaice ar putea oferi echilibrul perfect între agricultură și producția de energie regenerabilă
Potrivit lui Pîslaru, legislaţia REPowerEU permite o flexibilizarea totală a fondurilor de coeziune pentru 2014-2020. "În acest moment, România nu a cheltuit, grosso modo, şase miliarde de euro din aceşti bani şi ar trebui să îi cheltuiască până la sfârşitul lui 2023", a spus el, precizând că guvernul ar trebui să decidă până la 30 aprilie câţi bani ar vrea să folosească pentru obiectivele REPowerEU din fondurile de coeziune în legătură cu care există riscul de a nu fi cheltuite.
Foto: Facebook/Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene