El a fost întrebat în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria despre cum gestionează ministerul această problemă, având ca exemplu recent blocarea la frontiera de la Nădlac a 56 de tone de deşeuri.
„Din păcate, pe lângă cele 56 de tone, cu siguranţă există şi alte transporturi ilegale de deşeuri, pentru că România, din mai multe motive, este o ţară foarte atractivă pentru acest fenomen de crimă organizată care se numeşte import ilegal de deşeuri”, a spus Fechet, potrivit Agerpres.
În România, depozitarea deşeurilor costă de 10 ori mai puţin
„În România, depozitarea deşeurilor costă în medie 50 euro, faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, unde depozitarea deşeurilor costă 500 euro sau mai mult pentru fiecare tonă. Acest lucru generează oportunităţi de afaceri, dacă îmi permiteţi să le numesc aşa, pentru aceste grupări de crimă organizată care aduc din state vestice, de cele mai multe ori, deşeuri mascate sub diferite alte categorii, fie că le numesc bunuri second-hand, fie că le numesc textile second-hand, fie că le numesc deşeuri din vehicule scoase din uz, fie că le numesc deşeuri din echipamente electrice şi electronice sau deşeuri de materiale reciclabile. De multe ori acestea ajung pe câmpurile din România şi zac acolo abandonate”, a adăugat acesta.
„Din acest punct de vedere, există deja nişte discuţii la nivelul Ministerului Mediului împreună cu Garda Naţională de Mediu, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului pentru a elabora un proiect de act normativ care să clarifice foarte bine ce înseamnă second-hand şi ce nu înseamnă second-hand, pentru a stopa o parte din acest fenomen”, a mai spus ministrul.
El a adăugat că, în plus, este nevoie şi de alte măsuri, cum ar fi suplimentarea angajaţilor de la Garda Naţională a Mediului. „O metodă prin care sunt fentaţi este aceea de a aştepta până la ora 22.00 sau 23.00, moment în care Garda de Mediu pleacă acasă şi atunci există situaţii în care astfel de transporturi pot trece vama în mod fraudulos", a explicat Fechet.
Cu cât se vor mări taxele pentru depozitarea deşeurilor
Întrebat dacă taxa de 50 de euro la care s-a referit ar putea fi majorată, el a spus că „taxa este deja majorată. „De la 1 ianuarie 2024, adică peste mai puţin de două luni de zile, valoarea acestei taxe se va dubla. De la 80 lei, cât este astăzi contribuţia pentru economia circulară, cum este ea denumită, taxa va fi 160 de lei”, a spus el.
Fechet a explicat că în calculul costului depozitării se regăsesc mai multe elemente: „Acest cost presupune nu doar taxa pe care o încasează statul român, cum ar fi contribuţia la economia circulară, care va creşte de la 1 ianuarie 2024, dar mai există şi alte costuri care nu s-au modificat, cum ar fi taxa de depozitare pe care o încasează operatorul depozitului de deşeuri, taxa pe valoare adăugată ş.a.m.d., toate aceste costuri fiind astăzi în medie în jurul a 50 de euro, în fine, 200 şi ceva de lei, costuri care vor creşte cu cel puţin 80 lei începând cu 1 ianuarie 2024. Deci o să fim la de la un preţ mediu de 200 lei la un preţ mediu, să spunem, de 300 lei”, a clarificat el.
Suprataxarea importurilor de deşeuri ar fi greu de suportat de români
Întrebat despre varianta creşterii taxei de depozitare a deşeurilor la un nivel apropiat de cei 500 de euro pe tonă menţionaţi, pentru a preveni importurile de deşeuri, ministrul a spus că o astfel de suprataxare nu ar putea fi suportată de populaţie.
„Ne împiedică faptul că această taxă va fi resimţită de populaţie în costul taxei de salubritate. Şi atunci trebuie să existe un echilibru între puterea românilor de a plăti această taxă şi costul acestui serviciu. (...) O taxă de salubritate foarte ridicată ar putea fi greu de plătit şi greu de suportat, iar din acest punct de vedere ne propunem ca aceste măriri de contribuţii să se desfăşoare gradual şi să crească în măsura în care fie creşte puterea de cumpărare a populaţiei, cresc veniturile populaţiei”, a spus Fechet.
Calea mai simplă este să generăm mai puţine deşeuri
Acesta a adăugat că o cale mai simplă de a rezolva problema este diminuarea cantităţii de deşeuri pe care o generăm.
„Când discutăm despre această diminuare, ne gândim la anul 2035, unde ne-am asumat o deviere de la depozitare de 90%. Cu alte cuvinte, faţă de cele şase milioane de tone pe care astăzi le generăm, ar trebui să mai generăm doar 600.000 de tone”, a spus Fechet.
Foto: Freepik