Săptămână trecuta, în 11.10.2023, se publică în Monitorul oficial Planul național de acțiune al economiei circulare, completare a Hotărârii Strategiei naționale privind economia circulară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022.
În cadrul planului regăsim atât analize atente ale diferitelor sectoare ale economiei, cât și rapoarte ale situației curente.
Un aspect interesant este că în descrierea situației economice circulare în România ca parte cauzei unei tranzitii lente se identifică și se numește o cauză încă existentă și predominantă în Romania: depozitarea deșeurilor, adesea ilegală.
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea unui cadru legislativ și regulamentar robust. Aceste progrese au fost realizate prin elaborarea de strategii și planuri, adoptarea actelor normative naționale și transpunerea legislației obligatorii a Uniunii Europene. Cu toate acestea, cu toate acestea, există încă anumite lacune în cadrul politic și legislativ care împiedică tranziția spre un model economic circular eficient.
Deși au fost făcute eforturi considerabile, transpunerea și aplicarea corectă a legislației Uniunii Europene, inclusiv regulamentele, directivele și deciziile relevante pentru promovarea economiei circulare, întâmpină adesea dificultăți în România. Țara s-a confruntat cu 169 de cazuri de încălcare a legislației Uniunii Europene în domeniul mediului. La momentul redactării planului de acțiune, 81 dintre aceste cazuri sunt încă active, dintre care trei se referă la gestionarea deșeurilor și a apelor uzate.
Aceste provocări subliniază necesitatea unei abordări mai riguroase și coerente pentru asigurarea transpunerii și aplicării corecte a legislației Uniunii Europene în România. Este esențial să se depună eforturi continue pentru eliminarea acestor lacune și pentru promovarea unui model economic circular sustenabil în țară.
În articolele noastre vom aborda pe rand capitolele descrise în PAEC (Planul de acțiune al economiei circulare) cât și vom analiza soluțiile propuse.
În capitolul 4 referitor la ambalaje, în analiza producției în cadrul economiei circulare, sunt identificate aspecte pe care industria de waste management, colectare și reciclare le verbalizează și transcrie în acțiuni de ani de zile și împotrivă cărora lupta cu investiții proprii.
Planul evidențiază statisticile realizate de EUROSTAT referitoare la rata de reciclare din Romania care este extrem de mica comparativ cu alte tari europene și chiar exprima tare ale sistemului REP, exprimandu-și îngrijorarea fata de realizarea targetelor de reciclare impuse pentru 2030.
REP reprezintă o politică de mediu în care responsabilitatea producătorului unui produs este extinsă până la stadiul postconsum al ciclului de viață al produsului, producătorul fiind responsabil de colectarea și valorificarea ulterioară a ambalajului produsului pe care l-a plasat pe piață.
Printre problemele identificate apare chiar cea de design de ambalaj, fiind prima sursa pe care trebuie să o identificam și despre care a punctat-o și Adrian Badalica, General Manager Recycling DS Smith.
“În acest moment vederea noastră este luata de frumos, fiecare dintre noi, dintre producători când vrem să cumpăram ceva suntem atrași de ambalaj, niciodată nu ne gândim ce se întâmplă cu acest ambalaj, daca este reciclabil sau nu este reciclabil și care este amprenta de carbon al acelui ambalaj.” a declarant Adrian Badalica.
Aceasta problema este cel mai frecvent întâlnită în cazul ambalajelor de plastic, oricum folosite în exces din motive de igiena uneori sau chiar pentru prevenirea distrugerii în timpul transportului.
Încurajam și noi producătorii să apeleze la companii specializate care folosesc instrumente dedicate pentru realizarea unui ambalaj eco-modular.
A doua cauza notata este lipsa infrastructurii de colectare, o cauza extrem de întâlnită și a carei lipsa este sesizata și de populație și care generează probleme în lanțul de producție.
Lipsa infrastructurii și a sistemului logistic inadecvat, cât și lipsa unor stimulente adecvate ale populației duce către o rata de reciclare foarte mica, lipsa de materie prima în lanțul de producție sau așa cum am menționat anterior contaminarea deșeurilor.
Lipsa educației în ceea ce privește colectarea separata corecta este și ea un factor determinant, desi sunt multe campanii de conștientizare, interesul românilor și nivelul de înțelegere rămâne unul destul de scăzut.
Green Academy și Green News oferă cursuri de colectare separată din 2021, vă încurajăm să ne contactați la hello@greennews.ro daca sunteți reprezentantul unei companii și doriți acest tip de curs în cadrul companiei unde lucrați.
Alte cauze identificate sunt lipsa datelor în ceea ce privește materia reciclată, cele declarate de AFM fiind numite în PAEC nerealiste pentru că sunt declarate mereu țintele că îndeplinite, deși România are cea mai mică rată de reciclare din Europa și chiar a cunoscut regresii în acest raport în ultimii ani.
Rămâneți alături de noi în următoarele articole și vom aborda și celelalte aspecte, inclusiv obiectivele din cadrul Planului și acțiunile de schimbare a contextului în care ne aflăm.