Infoclima prin articolul de față propune 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă:

• Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?
• De ce sunt schimbările climatice noul arhitect pentru casele și orașele noastre?
• Gaz, cărbune și regenerabile. Ce alegem și de ce?
• Pe jos, cu bicicleta, cu autobuzul sau cu mașina? Cum călătorim?
• Ce și cât de mult cumpărăm?

Banking: Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?

Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu banii tăi odată ce i-ai depus în contul bancar? Cum îi folosește banca ta și, poate involuntar, ce finanțezi tu? Nu e niciodată prea tărziu să faci acest lucru, așa că uite o listă scurtă de puncte pe care le poți verifica, fie pe site-ul băncii tale, sau adresându-i-le direct:

- Ce fel de investiții face banca mea și cui împrumută bani? Câteva din domeniile de evitat ar fi:

• arme, tehnologii și echipament militar
• proiecte dăunătoare mediului înconjurător, inclusiv investiții în combustibili fosili precum gaz, petrol și cărbune, proiecte de foraje și fracking, sau proiecte care conduc la despăduriri și distrugerea habitatului natural
• proiecte sau firme care încălcă legislația muncii sau drepturile omului, spre exemplu angajând copii sau neoferind condiții de muncă decente

- Banca mea își plătește taxele, a fost implicată în vreun caz de evaziune fiscală sau vreun caz de corupție?

- Banca mea respectă regulile în privința protecției datelor? Cu cine împarte datele mele personale?

În cazul în care răspunsul la aceste întrebări nu te mulțumește, te poți orienta către o bancă etică sau poți semnala băncii tale că ai nemulțumiri. Băncile etice (uneori numite și sustenabile, sociale sau verzi) promovează în mod explicit o strategie de investiții responsabile din punct de vedere social, economic, și al mediului înconjurător. Chiar dacă în România opțiunile pot părea limitate, presiunea pusă de clienți și consumatori poate duce la schimbare.

Construcții: De ce sunt schimbările climatice noul arhitect pentru casele și orașele noastre?

Aruncă o privire în jurul tău. În cazul în care nu te afli într-un parc sau o zonă verde, există mari șanse să fii înconjurat în principal de ciment, oțel, aluminiu, sticlă și materiale plastice. Acestea sunt materialele cu care ne-am construit lumea, dar sunt și unii dintre cei mai mari contribuabili la emisiile de gaze cu efect de seră și la schimbările climatice.

Sectorul construcțiilor este responsabil pentru 38% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, iar acest număr continuă să crească. Pentru a putea reduce aceste emisii, trebuie să fim atenți nu doar la emisiile operaționale (atribuite funcționării zilnice a clădirii, precum încălzirea și răcirea, iluminatul, utilizarea apei), ci și la cele încorporate. Emisiile încorporate includ toate emisiile legate de construcție (precum aprovizionarea cu materiale, transportul, construirea propriu-zisă), dar și cele rezultate din renovări și demolări. Ponderea carbonului încorporat va crește tot mai mult comparat cu emisiile operaționale, astfel încât noile construcții trebuie gândite cu atenție.

Clădirile și mediul construit au un impact major la nivelul întregului oraș. Alături de numeroși alți factori precum cantitatea de spații verzi și apă, activitățile antropice și geografia orașului, ele influențează formarea insulei de căldură urbană - un fenomen care determină zonele urbane să fie mult mai calde decât cele rurale din apropiere.

- Dacă vrei sa aflii mai multe despre insulele de căldură urbană observate în România, citește acest articol Infoclima:

• Insula pe care nu vrei să fii în această vară.

- Iar în cazul în care vrei să știi ce alegeri poți face pentru a reduce amprenta de carbon a casei tale, uite câteva întrebări cheie aici:

• De ce o casă nouă ar putea polua mai mult decât una veche.

Energie: gaz, cărbune și regenerabile. Ce alegem și de ce?

Anul 2022 este cu certitudine un an despre energie. Din păcate avem în  a doua parte a acestui an creșteri mari a prețurilor la energie atât pentru consumatorii casnici cât și pentru cei industriali. Această creștere vine în contextul discuțiilor tot mai tensionate despre modul în care trebui să facem tranziția energetică și ce rol ar trebui să joace resursele regenerabile, centralele nucleare și gazele naturale în cadrul acestei tranziții.

Este important să înțelegem în acest context că tranziția energetică nu este o ambiția irealizabilă, iar estimările celor de la Aurora arată că o lips[ a investițiilor în energii regenerabile ar putea duce la o creștere cu 48% a prețurilor la energie până în 2030. Investițiile în capacități de producție regenerabilă nu presupune doar o tranziție către un sistem energetic mai puțin poluant, ce presupune și o creștere a independenței energetice precum și creștere a rezilienței față de evoluțiile pieței energetice globale.

Dacă vrei să afli mai mult despre motivele creșterii prețurilor la energie și care sunt argumentele pentru o tranziție către surse regenerabile, ai articolul de mai jos care răspunde la 5 cele mai des întâlnite întrebări despre sistemul energetic:

• În căutarea răspunsurilor - 5 întrebări despre energie

De asemenea, în articolul de mai jos poți afla despre tranziția energetică și fezabilitatea acesteia:

• Tranziția energetică – o ambiție irealizabilă?

Transport: pe jos, cu bicicleta, cu autobuzul sau cu mașina? Cum călătorim?

La nivelul Uniunii Europene facem progrese în reducerea gazelor cu efect de seră, cu excepția unei singure surse: transportul. În timp ce emisiile au scăzut pentru toate celelalte domenii – energie, producție și construcție, agricultură, procese industriale, și deșeuri, emisiile provenite din transport continuă să crească. Transportul reprezintă aproape un sfert din totalul de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene și principala sursă de poluare a aerului în orașe.

Ce poate face fiecare dintre noi? E simplu: putem mergem mai mult pe jos și cu bicicleta 🚴, putem folosi mijloacele de transport în comun oricând avem posibilitatea 🚍, și ar fi bine să împărțim mașina cu alți călători pentru a optimiza călătoria. De departe, zborul cu avionul 🛬 este cea mai poluantă formă de transport pe care o putem alege. În Europa, multe dintre destinațiile principale pot fi atinse cu trenul și pentru a îmbunătăți legăturile de tren la nivelul continentului, anul 2021 a fost numit Anul Căii Ferate. Acest lucru marchează angajamentul statelor membre de a reduce nevoia de a zbura, mai ales pe distanțe scurte.

Deși nu vorbim des despre logistică, și transportul de mărfuri are un impact considerabil asupra mediului înconjurător. Orașele europene fac progrese și experimentează cu tot felul de inovații în logistică urbană.

Pentru a înțelege care este impactul unui zbor cu avionul sau al unui stil de viață fără mașină, uite o imagine preluată și tradusă din EU Mobility Atlas 2021

Producție și consum: Ce și cât de mult cumpărăm?

Suntem obișnuiți sa asociem belșugul cu bunăstarea, iar Crăciunul este una dintre perioadele în care cumpărăm și cheltuim în exces. În privința mâncării, dacă ne uităm la media din România, o treime din ceea ce cumpărăm ajunge la groapa de gunoi.

Cele mai noi estimări arată că 40% din totalul de mâncare produsă la nivel mondial nu ajunge niciodată în farfurii, ci este irosită la nivel de fermă, în procesul de transport și procesare, în magazine sau în casele noastre. Deși nu putem influența direct ceea ce se întâmplă de-a lungul lanțului alimentar, alegerile noastre pot reduce amprenta ecologică a sistemului alimentar. De ce este acest lucru important? Pentru că agricultura reprezintă aproximativ 26% din totalul de emisii antropogenice de gaze cu efect de seră, depinzând de resurse precum apă, pământ, minerale, energie regenerabilă și combustibili fosili. Atunci când irosim mâncare, irosim toate aceste resurse.

Ce putem face? Putem cumpăra mai puțin, putem alege produse locale (al căror transport și lanț de distribuție este mai redus), putem trece la o dietă vegetariană, vegană, sau flexitariană (în care mâncăm cu preponderență produse vegetale, fără a le elimina complet pe cele animale), și putem cumpăra de la producători care și-au luat angajamente pentru producție sustenabilă.

Dacă vrei să afli mai multe, uite un articol care explorează în detaliu relația noastră cu mâncarea:

• Impactul sistemului alimentar asupra climei.
• Și câteva informații despre preferințele consumatorilor români în materie de produse locale și ecologice

‍