Pentru a asigura o implementare corectă a politicilor de mediu pe managementul deşeurilor trebuie să vii cu programe concrete, iar un lucru de menţionat este diferenţa dintre teorie şi practică, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
Acte normative pe circuit
"În privinţa politicilor de mediu, avem pe circuit câteva acte normative care impactează pe următorii cinci - zece ani exact economia circulară, modul în care asigură transparenţă, modul în care responsabilizăm actorii pe circuit, modul în care modificăm reglementările pentru serviciul public de salubrizare, de exemplu.
Pentru a asigura o implementare corectă a politicilor de mediu, după aprobarea acestor acte normative, trebuie să vii cu programe concrete.
Citește și: Seceta din Europa, cea mai gravă din ultimii 500 de ani, potrivit Comisiei Europene
O nepăsare sau o lipsă de sprijin din partea autorităţilor centrale, indiferent dacă vorbim despre primării, despre cetăţeni sau despre firme, duce la o neimplementare a politicilor de mediu. Pe partea managementului apelor, în ceea ce priveşte reducerea riscurilor la inundaţii, e nevoie de implementarea unei noi filosofii.
Ceea ce s-a întâmplat până acum, din anii '50 încoace, a însemnat o eliminare inegală a apei din bazinele hidrografice. Desecările, îndiguirile au dus lipsa precipitaţiilor locale, a schimbat micro-clima în bazinele hidrografice", a spus Tanczos.
„Reţelele de crimă organizată în domeniul deşeurilor”
Oficialul a subliniat că este nevoie de o transparenţă absolut necesară şi de o abordare responsabilă în ceea ce priveşte sancţiunile şi responsabilităţile pe managementul deşeurilor.
"În privinţa managementului deşeurilor, primul lucru pe care vreau să-l menţionez este diferenţa între teorie şi practică. Noi raportăm ţinte realizate în foarte multe domenii.
Citește și: Monitorizarea pădurilor, obiectiv strategic pentru Comisia Europeană. Cum arată noul cadru
În momentul în care intrăm pe analiza detaliată a fluxurilor, a datelor, a provenienţei informaţiilor, apar acele dosare penale, apar acele arestări, apare DIICOT şi reţelele de crimă organizată, din păcate în domeniul deşeurilor şi al transferului de responsabilitate. Motiv pentru care această transparenţă este absolut necesară şi este nevoie de o abordare responsabilă în ceea ce priveşte sancţiunile şi responsabilităţile.
La urma urmei responsabilitatea este a producătorului. Realizarea ţintei se calculează la nivelul producătorilor. Sigur, că acest lucru se face printr-un lanţ lung de responsabilităţi transferate şi de acte juridice, de acte între companie, între persoane juridice şi fizice. Aici este una dintre cele mai mare probleme", a menţionat demnitarul.
Diferența dintre raportări și realitate
Ministrul de resort a punctat faptul că o infrastructură corectă şi o alternativă corectă pusă la dispoziţia cetăţenilor, "cu siguranţă va schimba foarte multe".
"În momentul în care ajungem în situaţia de a nu mai avea certitudinea provenienţei acelor materiale apar sincopele şi acestea trebuie eliminate.
Este un sistem care trebuie îmbunătăţit şi de la care se pot porni foarte multe analize şi controale precise, punctuale. În domeniul managementului deşeurilor avem teoretic acele SMID-uri, acele strategii judeţene prin care se implementează politicile de mediu de gestionare a deşeurilor.
Raportările ne spun ceva, dar situaţia văzută pe teren ne spune altceva. Dacă nu reuşim să aducem textilele, sticla, plasticul, cauciucurile, voluminoasele într-o locaţie organizată şi dacă nu oferim o alternativă cetăţenilor, rapoartele ne vor spune tot timpul că stăm în anumite judeţe bine, alte judeţe mai puţin bine.
Importantă este crearea logisticii, chiar dacă asta nu rezolvă problema, dar oferă o alternativă cetăţenilor, în comparaţie cu aruncarea pe stradă... Dacă există şi educaţie.... un cuvânt magic. Cel puţin în sondaje, lumea spune că face reciclare selectivă. O infrastructură corectă şi o alternativă corectă pusă la dispoziţia cetăţenilor, cu siguranţă va schimba foarte multe. Un rol important îl au autoritatea locală, dar şi salubristul", este de părere Barna Tanczos.
Campanii de comunicare şi de conştientizare
Acesta a adăugat că România are nevoie de campanii de comunicare şi de conştientizare în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea deşeurilor.
"Am văzut sudul Italiei, cu imagini şocante, dar am văzut şi Sibiul, norvegienii noştri, unde după șase-opt luni de educare şi de comunicare constantă au fost cartiere unde s-a ajuns la o deviere de 80% de la groapă (a deşeurilor - n.r.).
Deci, se poate şi în România, dar trebuie implicare extraordinară de comunicare şi educare. Noi pornim săptămâna viitoare campania de educare şi conştientizare pe reciclare. Românii reciclează, deşi e de fapt colectare selectivă.
Eu cred că se poate dacă avem alternativa pregătită, corectă şi funcţională. Gradul de receptivitate din partea cetăţenilor este de 74%", a afirmat şeful de la Mediu.
Conform datelor Eurostat, România are, în prezent, o rată de reciclare de sub 50%, iar din 2023, ţintele cresc la 65%, respectiv la 70% din 2025.
În acest context, pe segmentul de gestionare a deşeurilor, România are la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o alocare bugetară de 1,2 miliarde de euro.
Sursa foto: PxHere