Ingrid C.
Industria fast fashion, caracterizată prin producția rapidă și la scară largă a articolelor vestimentare la prețuri accesibile, a cunoscut o expansiune spectaculoasă în ultimele decenii.
Aceasta a avut un impact profund asupra modului în care societatea cumpără şi foloseşte îmbrăcăminte, dar și asupra mediului înconjurător.
Consumul de apă şi generarea de deşeuri sunt uriaşe
Procesul de producție fast fashion poate consuma 8.183 de litri de apă pentru a produce bumbacul necesar unei perechi de blugi şi 3.250 de litri pentru a produce bumbacul necesar pentru un tricou, adică necesarul de apă al unei persoane pentru aproape trei ani.
Mai mult, în fiecare an, industria textilă generează aproximativ 92 de milioane de tone de deșeuri, o proporție semnificativă provenind din articolele purtate doar de câteva ori și apoi abandonate, potrivit campaniei de conştientizare The Conscious Challenge.
Emisiile de carbon
Emisiile de carbon reprezintă una dintre principalele probleme la care contribuie industria modei. Anual, emisiile generate de această industrie sunt responsabile de 10% din emisiile produse la nivel global, ceea ce înseamnă mai mult decât toate emisiile provenite din zboruri și transport maritim la un loc.
Fiecare etapă a ciclului de viață al hainelor, de la extragerea și prelucrarea materiilor prime la fabricație, transport și chiar eliminarea ulterioară a deșeurilor textile, contribuie la producerea emisiilor de carbon, potrivit NDTV.
Angajaţii din industria modei sunt adesea exploatați
Muncitorii din industria fast fashion sunt des supuși unor condiții de lucru mizere și nesigure. Aceștia lucrează în fabrici cu spații de lucru strâmte și supraaglomerate. Orele lungi de lucru, deseori fără pauze, pot duce la epuizare fizică și psihologică, afectând în cele din urmă sănătatea muncitorilor. Mulți muncitori din industria fast fashion câștigă salarii foarte mici, care abia acoperă nevoile de bază ale acestora, potrivit publicaţiei de modă sustenabilă Panaprium.
De asemenea, muncitorii sunt adesea exploataţi prin metode precum neplătirea salariilor şi încălcarea drepturilor lor fundamentale. Mai mult, sunt raportate multe cazuri de muncă a copiilor şi sclavie modernă, în special în țările asiatice în curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, Indonezia, Sri Lanka și Filipine.
Una dintre caracteristicile definitorii ale industriei fast fashion este ritmul alert al producției. Colecțiile noi sunt lansate într-un ritm rapid, iar muncitorii sunt presați să producă într-un timp foarte scurt.
Într-o companie foarte cunoscută, au fost descoperiţi angajaţi care făceau obligatoriu 500 de articole vestimentare zilnic pentru un salariu lunar de doar 556 de dolari. Mai mult, primul salariu era păstrat de companie. Aceste probleme indică atât faptul că industria modei trebuie să adopte standarde minime pentru condiţii de lucru şi salarizare, dar şi că educarea cumpărătorilor ar putea produce presiune asupra companiilor care îşi exploatează angajaţii.
Soluţii
Magazinele second hand contribuie la reducerea deșeurilor textile prin extinderea ciclului de viață a articolelor vestimentare. Când oamenii aleg să cumpere de la astfel de magazine, se reduce cererea pentru produse noi și necesitatea de a le produce şi se economisesc resurse importante.
Totodată, cumpărătorii de articole second hand reduc indirect emisiile provenite din producţia de articole vestimentare noi.
O altă soluţie pentru a diminua impactul hainelor, pantofilor şi accesoriilor asupra mediului este vopsirea lor pentru a le da un aspect nou şi original. Pentru acest lucru, puteţi chiar să folosiţi ingrediente din bucătărie, precum legume şi fructe.
De pildă, din cojile de ceapă puteţi obţine nuanţe de galben sau portocaliu, iar din varză roşie – albastru sau violet. Tot ce trebuie să faceţi este să le tăiaţi în bucăţi mici, să le fierbeţi într-o cantitate dublă de apă timp de o oră, iar apoi să strecuraţi vopseaua. Dacă folosiți fructe de pădure pentru a vă vopsi materialul, trebuie să utilizați un fixativ de sare, realizat cu o jumătate de cană de sare în opt căni de apă. Puneţi țesătura în ea și fierbeţi-o timp de o oră.
Dacă folosiți plante pentru a vă vopsi materialul, trebuie să utilizați un fixativ cu oțet. Combinați o parte de oțet și patru părți de apă și fierbeți materialul în amestec timp de o oră. Când materialul este gata, clătiți-l sub apă rece.
Puneți țesătura umedă în baia de vopsea şi fierbeţi-o în ea până când se obține culoarea dorită. Pentru o nuanță mai puternică, lăsați materialul să se înmoaie în vopsea peste noapte. Apoi, spălați materialul separat și puneți-l la uscat. Culoarea țesăturii devine mai deschisă când este uscată.
Potrivit grupului de activişti de mediu Environmental Action, puteţi coase hainele pentru a le transforma în articole noi – de exemplu, tricourile pot fi transformate în cârpe, măşti sau bentiţe, iar puloverele vechi în pături sau şosete.
Alte modalităţi de a reutiliza hainele vechi este de a vinde sau dona hainele purtate şi de a cumpăna haine durabile, care să reziste ani de zile.
Foto: Freepik