Proiectele de amenajare interioară semnate de designerul Ciprian Şipoş au la bază un concept tot mai necesar în contextul problemelor de mediu cu care ne confruntăm: sustenabilitatea.

După ce a studiat design bazat pe economie circulară în Barcelona, Şipoş s-a întors în România, unde a observat că acest concept nu era explorat. Decizia de a deveni pionier în domeniu a plecat de la cunoştinţele pe care le-a acumulat în Spania, dar şi din interiorul său, spune el.

„E o valoare pentru mine să pot să învăţ să fac bine. Vine acel set de întrebări, ai fi putut să faci ceva şi n-ai făcut şi o să vezi că, la un moment dat, conştiinţa îţi taie absolut toate plăcerile pe care le-ai trăit şi îţi aduce acest con de umbră. E ca un pumnal, răspuns de la conştinţa ta. Şi atunci, dacă am capacitatea să învăţ să fac bine, de ce să nu fac bine, să mă simt bine făcând asta? Nu e mai uşor?”, a spus el pentru Green News.

Şipoş oferă sfaturi pentru locuinţe amenajate într-un mod sustenabil, dar realizează şi produse din deşeuri, astfel că multe din proiectele pe care le face de la A la Z implică mobilă şi textile recuperate.

Şi pentru că se identifică drept un Zero Waste Thinker şi Green Interior Designer, propria sa locuinţă este sustenabilă.

„Am toate lucrurile de 15-20 de ani, dar eu mi-am făcut şi o locuinţă mică de cânepă, care e toată făcută din materiale recuperate, sunt resturi din alte şantiere, e micuţă, dar e o poveste în poveste”, a spus Şipoş, în vârstă de 42 de ani.

Sustenabilitatea înseamnă şi cum folosim spaţiul pe care îl avem

Sustenabilitatea înseamnă şi cum ne raportăm la spaţiul pe care îl vrem sau îl avem. Este important să ne gândim atent la dimensiunea spaţiului de care avem cu adevărat nevoie, iar depozitarea tot mai multor obiecte ar trebui să ne pună pe gânduri.

„Noi am ajuns să facem apartamente cu spaţii multiple de stocare faţă de ceea ce avem nevoie şi autostrăzi în loc de poteci” a spus Şipoş.

„Ce înseamnă pentru tine spaţiile de stocare precum garderoba, cât este de ajuns pentru tine? Unde te aşezi, care sunt experienţele pe care le ai în casă? Dacă stai între un televizor şi o canapea, atunci nu pot să îţi cer să ai un comportament sustenabil, mai degrabă e programabil”, a adăugat el.

Fie că vorbim de crearea unei bucătării cu recipiente care se pot reumple sau decorarea unui apartament cu mobilă recondiţionată, recuperată sau realizată din materie primă refolosită sub alte forme sau formule, Şipoş crede că orice comportament este o alegere.

„Un comportament care ne-ar ajuta este să ne uităm într-adevăr care este prima noastră casă şi atunci o să vezi că întotdeauna este natura. Semnezi un contract cu mama natură? Ştii că ai nişte clauze pe care îţi cere să le respecţi? Şi că, dacă nu le respecţi, o să ai nişte costuri foarte mari? O să ajungem şi acolo, probabil, dacă nu luăm decizii bune”, a spus acesta.

Expertul în sustenabilitate crede că stilul de viaţă circular nu ar trebui să lipsească din niciun fel de proiect de locuinţe, fie el de construcţie sau de design interior. „Degeaba ne clădim tot felul de suprafeţe sau case, dacă nu respectăm baza”, a adăugat el, militând pentru protejarea naturii.

Cum putem obţine un design interior sustenabil?

Când vine vorba de design-ul interior durabil, materialul este cheia, potrivit expertului. Mai exact, tipul de material, dar şi trasabilitatea lui: cine a lucrat la el, de unde provine, ce amprentă de carbon are, în ce se poate transforma şi de câte ori. Izolaţia este îndeosebi importantă, întrucât de ea depinde consumul energetic, dar şi calitatea aerului, astfel că trebuie luat în considerare cum rezistă fiecare opţiune de material la diverse temperaturi.

Totodată, trebuie să existe şi un nivel de cunoştinţe în rândul celor care lucrează în construcţii, arhitectură şi design interior despre materialele folosite şi despre modul în care se folosesc acestea - inclusiv prin analize efectuate în prealabil pentru a preveni degradarea rapidă a suprafeţelor.

„Oamenii care lucrează în şantier până la urmă ţin de anumite creiere care proiectează. Aceia sunt oamenii care poate ar fi mai bine să se intereseze când pui un material, cum îl pui, cât durează, ce reacţii are, ce intemperii. Noi tot facem clădiri extrem de albe, dar poate că nu e potrivit pentru climatul pe care îl avem”, a spus Şipoş.

El a avertizat că trebuie să ne ferim de grăbirea proceselor prin care trec materialele, care reacţionează într-un timp anume, întrucât rezultatul nu este unul dezirabil. „Am ajuns să facem construcţii perisabile, ceea ce e foarte trist. Înainte se făceau construcţii care şi acum sunt, au 300 de ani, 200 de ani şi am ajuns să vedem construcţii care după 10-12-15 ani arată jalnic”.

Sustenabilitatea este educaţie, autocontrol şi cum percepem frumosul

„Cu cât ne dorim să obţinem rapid, asta înseamnă că este non-sustenabil, pentru că sustenabilitatea şi în natură, dacă te uiţi, are un proces. Are un proces clar de creştere, de regenerare, de întoarcere, de refacere. Avem informaţii cu duiumul, dar mi se pare că am ajuns orbi. E această luptă încrâncenată după profit şi mi-e teamă că o să ajungem să ne folosim de profit în relaţie cu natura şi natura o să zică: 'Ce să fac cu el?' Şi mai este obsesia de avea orice, orice ar fi, nefiind informaţi. Şi asta tot la educaţie duce”, a spus Şipoş.

El a sugerat că oamenii trebuie învăţaţi de mici despre ce trebuie să protejeze şi să aibă recunoştinţă pentru resursele pe care le avem, întrucât există prea mulţi oameni care au o relaţie dăunătoare cu dopamina. „Dopamina este benefică până într-un punct, ar trebui să fie legată de supravieţuire, dar la noi este legată mai degrabă de adicţii, vrem mai mult şi mai mult din orice, numai să nu stăm să evaluăm”, a mai spus el.

Pe lângă educaţie şi conştientizarea relaţiei pe care o avem cu dopamina pentru a ne controla impulsurile consumeriste mai bine, Şipoş crede că este important şi cum vedem noi esteticul. „Dacă noi tot căutăm perfecţiune sau noutate, material nou sau ce se întâmplă acum în arhitectură cu repetitivitatea asta excesivă, îmi e greu să cred că ne ducem într-o direcţie sustenabilă”, a concluzionat acesta.

Foto: Furnizate de Ciprian Şipoş