Comisia Europeană va revizui în lunile următoare cerințele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în cadrul UE.   

Cadrul legislativ se va îndrepta către:

• îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea

• creșterea conținutului reciclat din ambalaje

• evitarea fenomenului de ambalare excesivă

• reducerea deșeurilor de ambalaje

Mai poţi citi şi: FOTO VIDEO Cum a reuşit o tânără să deschidă o afacere sustenabilă unică în Bucureşti. „Nu există coş de gunoi”

Inițiativa își propune să abordeze competitivitatea limitată a materialelor secundare obținute din ambalajele reciclate față de materia primă virgină, având în vedere calitatea și disponibilitatea acesteia.

În anul 2017, generarea deșeurilor de ambalaje a atins un record – 173 de kilograme pe cap de locuitor, cel mai ridicat nivel de până acum. Potrivit Eurostat, 81,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața UE în anul 2007, față de 88,4 milioane de tone în 2017. Aceasta corespunde unei creșteri de 8,5% în doar 10 ani. Sectorul ambalajelor este cel mai mare contributor la deșeurile de plastic, generând aproximativ 17,8 milioane de tone în anul 2018, reprezentând aproximativ 60% din deșeurile de plastic post-consum.

În același timp, cererea de materiale secundare din ambalajele reciclate rămâne prea scăzută, rezultând o pierdere a resurselor valoroase pentru economie: doar o parte limitată a deșeurilor de ambalaje este reciclată și își găsește drumul înapoi în produse sau ambalaje noi. În 2017, doar aproximativ 42% din deșeurile de ambalaje din plastic generate în UE erau reciclate.

De aceea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru armonizarea normelor privind ambalajele pe piața internă, pentru a-i păstra integritatea și a permite circulația ușoară a ambalajelor și a mărfurilor ambalate. Măsurile naționale necoordonate, aplicate de fiecare stat în parte rezultă în obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor și împiedică dezvoltarea pieţelor de materii prime secundare.

Mai poţi citi şi: Factorii care pun în pericol accesul la mâncare în Europa, dezvăluiţi într-un raport al Comisiei Europene

Cadrul legislativ nou creat va include mai multe măsuri de îmbunătățire:

• ambalajele vor fi pe cât posibil reutilizabile sau reciclabile, fiind necesară și o definiție aplicabilă a termenului de „ambalaj reciclabil”;

• restricționarea utilizării unor materiale de ambalare la anumite produse, în special unde sunt posibile sisteme alternative reutilizabile, sau bunurile de consum pot fi manipulate în siguranță fără ambalaj;

• reducerea complexității materialelor de ambalare, inclusiv a numărului de materiale și polimeri folosit;

• introducerea țintelor de conținut reciclat pentru formate specifice de ambalare;

• introducerea criteriilor și obiectivelor minime obligatorii privind achizițiile publice ecologice.

Măsurile de reducere a deșeurilor de ambalaje vor necesita probabil adaptarea producătorilor, comercianților cu amănuntul și consumatorilor la noi modele de afaceri și consum. Evaluarea va lua în considerare și impactul asupra locurilor de muncă. Încrederea în folosirea ambalajelor reutilizabile, reciclarea crescută și o piață mai competitivă pentru materiale secundare vor avea un impact pozitiv asupra creării unor noi locuri de muncă. Implicațiile asupra siguranței și igienei pentru consumator vor fi luate în considerare, în contextul lecțiilor învățate din pandemia de COVID-19, în special în ceea ce privește ambalarea alimentelor.

Impactul asupra mediului care urmează să fie evaluat va include reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficientizarea resurselor, reducerea poluării apei (inclusiv a deșeurilor marine), a solului și a aerului din depozitele de deșeuri, incinerarea și degradarea ecosistemelor aferente și riscurile pentru sănătate. O atenție deosebită va fi acordată impactului măsurilor propuse în ceea ce privește risipa alimentară, care atinge cote alarmante la nivelul UE.

‍