De Paşte, voia bună creşte odată cu volumul de mâncare pe care îl cumpără românii, dar şi cu risipa alimentară şi impactul negativ asupra mediului în plină criză climatică.

Decorarea ouălor este o tradiţie iubită de români cu ocazia Sărbătorilor Pascale, însă puţini ştiu că putem vopsi ouăle cu ingrediente naturale, pe care cel mai probabil le avem deja în bucătărie, obţinând astfel un aspect rustic.

Totodată, transportul cu care alegem să ne deplasăm în perioada Paştelui poate face diferenţa dintre un impact redus asupra mediului şi o contribuţie semnificativă la poluarea aerului şi încălzirea globală. Cel mai sustenabil mijloc de transport este trenul, urmat de maşinile electrice. La polul opus se află zborurile, alături de maşinile personale care funcţionează cu benzină sau motorină. Cu cât vehiculul este mai mare, cu atât şi efectul negativ asupra mediului şi a planetei este mai ridicat, conform Our World in Data.

Dacă dorim să le facem cadouri celor dragi, ne putem ghida după câteva reguli simple pentru a asigura un comportament responsabil faţă de mediu: le putem dărui timpul nostru sau, dacă dorim să optăm pentru un obiect, primul pas este identificarea nevoilor şi dorinţelor persoanei respective, pentru a ne asigura că obiectul respectiv va fi folosit şi nu va ajunge deşeu. Cercetătorii britanici de la Ethical Consumer ne recomandă să găsim afaceri locale pentru a diminua emisiile cauzate de transport şi să cumpărăm obiecte cât mai puţin ambalate, în special în plastic, pentru a reduce deşeurile.  

Evită risipa alimentară

De sărbători, cumpărăm de patru ori mai multă mâncare decât în restul anului, potrivit Food Waste Combat.

Şi asta, în condiţiile în care în general, cheltuim 40% din venituri pe mâncare şi aruncăm 33%-50% din aceasta. Anual, românii aruncă suficiente alimente cât să umple 127.500, care, aliniate, ar însemna distanţa dintre Bucureşti şi Munchen.

Cel mai adesea, mâncarea care ajunge la gunoi este gătită, precum este cazul preparatelor de Paşte.

Un studiu despre obiceiurile de risipă alimentară ale consumatorilor din România, publicat în 2020, arată că există mulţi români care locuiesc în zona rurală care nu se consideră responsabili pentru risipa alimentară şi nu deţin informaţii despre acest subiect.

Însă acelaşi studiu arată că nivelul de educaţie al unui român nu se traduce neapărat prin evitarea risipei alimentare; consumatorii „ignoranţi” din ţara noastră au un nivel înalt de educaţie şi provin în principal din zone urbane.

Risipa alimentară variază de la ţară la ţară. În România, se pierd anual 129 de kilograme de mâncare per persoană, în timp ce în Franţa risipa este de 29 de kilograme per capita în fiecare an.

Cercetătorii recomandă congelarea mâncării care nu este consumată imediat şi aranjarea mâncării în frigider în funcţie de categorie şi temperatură. Dacă punem alimentele care sunt gata de consum în partea de sus a frigiderului şi alimentele care necesită gătire la cele mai înalte temperaturi pe raftul cel mai jos al frigiderului, nu riscăm contaminarea celorlalte tipuri de mâncare în cazul în care au loc scurgeri.

Alte obiceiuri care reduc risipa alimentară includ verificarea datelor de expirare ale alimentelor atât în momentul achiziţiei, cât şi ulterior, estimarea corectă a numărului de porţii necesare şi depozitarea corectă a alimentelor.

Alege mâncarea vegană de Paşte

Redu impactul de carbon pe care îl au mesele tale de Paşte alegând alimente produse cât mai aproape de locul în care te afli şi tipuri de alimente care conduc la mai puţine emisii, precum fructele şi legumele.

Potrivit datelor colectate de Green News cu ajutorul calculatorului de emisii de carbon „My Emissions”, 100 de grame de carne miel cauzează 2.083 de grame de dioxid de carbon (CO2), iar 100 de grame de ouă cauzează 451 de grame de CO2.

Un impact mult mai mic îl au proteinele pe bază de plante. O sută de grame de fasole roşie cauzează 85 de grame de CO2, în timp ce aceeaşi cantitate de nuci cauzează 213 grame de CO2.

Poţi opta pentru o variantă vegană şi când vine vorba de ciocolată. Şi asta pentru că un litru de lapte de vacă cauzează cea mai mare risipă de apă, cea mai mare suprafaţă de teren folosit şi cel mai mare nivel de poluare, comparativ cu „laptele” alternativ pe bază de plante. De pildă, producţia unui litru de lapte de vacă generează 3,15 kilograme de emisii de gaze cu efect de seră şi consumă peste 628 de litri de apă. Prin comparaţie, un litru de lapte de ovăz produce 0,9 kilograme de emisii şi consumă 48,24 de litri de apă, potrivit Our World in Data.

Totodată, atunci când cumpărăm ciocolată, este recomandată evitarea ambalajelor. Potrivit Universităţii Bristol din Marea Britanie, ambalajele de plastic şi carton reprezintă aproximativ un sfert din greutatea totală a celor mai populare ouă de Paşte aflate în vânzare.

Foto: Freepik