Sturionii din bazinul fluviului Dunărea sunt în pericol din cauza braconajului pentru comerțul ilegal de caviar și carnea de pește sălbatic.
Organizațiile internaționale au anunțat că viza, o specie de pește protejat din familia sturionului, a dispărut din Dunăre, fluviu considerat ultimul refugiu al acesteia de pe teritoriul Uniunii Europene. Pe cale de dispariție se află acum cega, cel mai mic sturion de apă dulce.
Viza a dispărut din Dunăre, cega în pericol
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN), organizație care reunește 83 de state, 108 agenții guvernamentale, 766 de ONG și aproximativ 10.000 de experți și oameni de știință din întrega lume, a actualizat lista roșie cu speciile amenințate cu extincția. Pe lista roșie se află toate cele 26 de specii de sturioni și pești cu padelă din întreaga lume.
Ultima evaluare a Grupului de Specialiști în Sturioni (SGG) al UICN a constatat că viza, o specie de sturioni din apele Dunării, a dispărut complet. Viza era un pește răspândit în râurile ce se varsă în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică și Lacul Ural. În România se întâlnea pe Dunăre, de la Baziaș la Galați.
Citește și: ANALIZĂ De ce istoria nu se repetă și când vine vorba de climă?
Specialiștii consideră că lungimea vizei era de 40-50 cm, dar ajungea și la 221 cm. Un exemplar obișnuit cântărea între 8 și 10 kilograme. Greutatea maximă a fost de 80 de kilograme și trăia în jur de 32 de ani.
Beate Striebel-Greiter, coordonatoarea Inițiativei Globale pentru Sturioni a organizației WWF, a spus că pierderea vizei din Dunăre demonstrează urgența implementării Planului de acțiune paneuropean pentru sturioni, inclusiv măsuri de asigurare a migrației în amonte și în aval.
„Nu există scuze pentru lipsa actuală de acțiune și niciun alt vinovat: dacă guvernele din Europa și instituțiile UE nu acționează acum pentru a restabili conectivitatea râurilor și pentru a proteja și restabili habitatele de sturioni din râurile cheie, dispariția altor specii de sturioni va fi răspunderea lor.”, a adăugat Beate Striebel-Greiter, potrivit unui comunicat de presă al WWF.
Cega, cel mai mic sturion, pe cale critică de dispariție
În ciuda politicilor ambițioase de protejare a speciilor de sturioni în Europa, inclusiv Planul de Acțiune Paneuropean pentru Sturioni acceptat de Convenția de la Berna și Directiva UE privind habitatele, statutul acestora continuă să se înrăutățească pe tot continentul.
Grupul de Specialiști în Sturioni au considerat că cega, cel mai mic sturion de apă dulce, să fie clasificată oficial ca fiind pe cale de dispariție. Mai mult, la nivel european, șapte din cele opt specii de sturioni au fost deja listate ca fiind pe cale critică de dispariție.
Citește și: ANALIZĂ Soarele invizibil de pe acoperiș
Cristina Muntean, liderul inițiativei pentru sturioni de la WWF România, a menționat că este îngrijorător „faptul că viza este recunoscută oficial ca dispărută din Dunăre, iar cega a ajuns în rândul speciilor amenințate”. Aceasta a menționat că din informațiile pe care le deține la nivel organizational, nisetru, o altă specie de sturion, are toate șansele să urmeze calea vizei. Adică, să dispară.
„Toate acestea arată necesitatea realizării unui plan de acțiune național în România, negociat cu toți deținătorii de interese cheie și care să abordeze în mod integrat toate amenințările. Succesul punerii în aplicare a unui astfel de plan însă, depinde de angajamentul ferm și susținut al celor care îl vor agrea ca și de alocarea de resurse și fonduri suficiente, care să fie utilizate cu chibzuință.”, a spus Cristina Munteanu.
Cu ce amenințări se confruntă speciile de sturioni?
Principala amenințare cu care se confruntă sturionii peste tot în lume este braconajul pentru caviar și carne. O altă amenințare o reprezintă barajele hidroenergetice care le blochează rutele de migrației, dar și exploatarea nesustenabilă de nisip și pietriș care le distruge zonele de reproducere și duce la pierderea habitatului.
Prin urmare, măsurile de repopulare în sine nu vor fi sustenabile dacă măsurile de conservare în paralel nu abordează și aceste cauze ale declinului într-un mod holistic, ținând cont de cunoștințele disponibile la nivel genetic, biologic și ecologic.
Sursa foto: Wikimedia Commons