Aproximativ 2.300 de hectare de teren din România sunt incluse în proiectul SUPERB, cel mai mare proiect transfrontalier de refacere a ecosistemelor forestiere din Europa, lansat recent la Sibiu, în prezenţa Prinţului Charles şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna.
Până în anii 1950, pe acel teren creştea o pădure naturală de brazi, fagi şi paltini care a fost exploatată şi înlocuită cu o monocultură artificială de molid, informează Fundaţia Conservation Carpathia, parte a proiectului SUPERB.
”SUPERB este un proiect Horizon 2020, susţinut de Uniunea Europeană şi coordonat de Institutul European al Pădurilor (EFI – European Forest Institute). Proiectul cu o durată de patru ani (2021-2024) este sprijinit de 90 organizaţii de ştiinţă şi practică forestieră din 20 de ţări diferite şi cuprinde 12 arii demonstrative. Aria demonstrativă din România are o suprafaţă de aproximativ 2.300 de hectare.
Zona este interesantă deoarece până în anii ’50 pe aceasta creştea o pădure naturală, de tip tip făget care avea şi brazi, fagi şi paltini.
Citește și: Uniunea Europeană nu și-a îndeplinit obiectivul de a cheltui 20% din buget pentru schimbări climatice
După ce a fost exploatată, pădurea a fost înlocuită cu o monocultură artificială de molid, din considerente pur economice”, se arată într-un comunicat dat publicităţii joi de Fundaţia Conservation Carpathia.
Directorul Fundaţiei, Mihai Zotta, explică de ce este nevoie ca pădurile de molid să fie înlocuite.
”Se ştie deja foarte bine că monoculturile artificiale de molid au o biodiversitate foarte redusă şi că în întreaga Europă, la o anumită vârstă, ele au fost puternic afectate de doborâturi de vânt sau atacuri de insecte, pentru că, fiind păduri artificiale, nu sunt stabile.
Citește și: Garda de Mediu: ”Sinteştiul nu se vindecă, e dependent de incendieri ilegale, de cauciucuri și cabluri arse”
În baza evoluţiei naturale de zeci, sute, mii de ani s-au ales speciile care se potriveau cel mai bine unui anumit loc. Noi, oamenii, nu vom putea fi ingineri mai buni decât natura. Iar monoculturile plantate în locul pădurilor mixte dovedesc acest lucru.
Pe Valea superioară a Dâmboviţei pădurea de molid este una tânără şi poate fi salvată mult mai uşor prin acest proiect. Vom crea ochiuri de lumină şi vom planta specii de foioase, pentru a readuce pădurea de amestec, puternică şi cu un grad mare de biodiversitate.
În afara intervenţiei pe circa 100 ha de molidişuri, vom face o a doua intervenţie şi în suprafeţe unde deja am iniţiat acest proces, în proiecte precedente. Vom îmbunătăţi şi galeriile de anin de-a lungul Văii superioare a Dâmboviţei, atât de importante pentru fixarea malurilor râurilor. Vom reface şi habitatele de tufărişuri care au existat pe suprafeţe întinse, vorbim de habitate protejate de interes comunitar – jnepenişuri şi ienupărişuri, foarte importante din punct de vedere biodiversitate”, a declarat, Mihai Zotta.
Înlocuirea monoculturii de molid cu pădure mixtă se face progresiv, şi este un proces de durată, în care reconstrucţia ecologică se face în câteva etape succesive care pot să dureze şi 20 de ani, precizează Conservation Carpathia.